Comisia reaminteşte că, începând din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. De asemenea, în prognozele sale de toamnă, Comisia estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în anii următori.

Executivul comunitar subliniază că deteriorarea perspectivelor economice şi introducerea măsurilor de urgenţă destinate combaterii pandemiei şi consecinţelor sale economice şi sociale explică doar parţial preconizata creştere a deficitului.

"Elemente importante ale situaţiei fiscale care erau deja prezente înainte de izbucnirea pandemiei în 2020 nu au fost modificate. Acestea includ creşteri semnificative ale pensiilor, care nu sunt finanţate, majorarea alocaţiilor pentru copii, reducerea taxelor indirecte şi diminuarea contribuţiilor sociale pentru unele categorii de angajaţi", subliniază Comisia Europeană.

Executivul comunitar precizează că încercările Guvernului de a limita impactul unora din aceste măsuri au fost respinse de Parlament, iar rezultatul este incert. Cu toate acestea, chiar dacă propunerile vizând moderarea creşterii pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii ar fi adoptate în cele din urmă, perspectivele fiscale ar rămâne foarte nefavorabile.

Adrian Câciu, despre DEFICITUL BUGETAR: Înseamnă explozia datoriei publice

"În consecinţă, autorităţile vor trebui să analizeze noi acţiuni structurale substanţiale, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, pentru a pune deficitul pe o traiectorie descendentă şi a împiedica o creştere abruptă a raportului datorie-PIB", susţine CE.

Cu toate acestea, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă, în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv al României.

"Această incertitudine excepţională, inclusiv pentru elaborarea unei traiectorii credibile a politicii fiscale, nu permite la acest moment Comisiei să formuleze o recomandare Consiliului conform articolului 126(7)", se arată în documentul menţionat.

Într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, ministrului Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la data de 19 septembrie 2010, Comisia a scos în evidenţă nivelul ridicat de incertitudine cu privire la evoluţia pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor sale socio-economice.

"În consecinţă, Comisia a ajuns la concluzia că clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2021", precizează executivul comunitar.

Însă, CE subliniază că va reexamina situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021 şi va lua măsurile necesare în cadrul procedurii de deficit excesiv, dacă va considera oportun.

Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate şi de creştere. Ea va permite Comisiei şi Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului, abătându-se însă de la cerinţele bugetare care s-ar aplica în mod normal.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că deficitul bugetar va urca la 9,1% din Produsul Intern Brut la rectificarea bugetară care va fi adoptată în perioada următoare.

"Bazat pe execuţia pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară, pentru anul 2020, cu un deficit bugetar de 9,1% din Produsul Intern Brut, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an", a spus Cîţu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.