Vrei să-ți schimbi operatorul de telefonie? Atenție la capcana din contract
24 Februarie 2026
Discuțiile miniștrilor au loc după ce liderii europeni au convenit să majoreze cheltuielile pentru apărare, în urma deciziei președintelui SUA de a îngheța ajutorul militar pentru Ucraina și a incertitudinilor privind angajamentul Washingtonului față de aliații europeni, transmite Reuters.
Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene au discutat marți modalități de a crește cheltuielile pentru apărare fără a încălca regulile fiscale ale blocului și fără a provoca reacții negative pe piețele financiare, cu accent pe stimularea creșterii economice și pe excluderea investițiilor militare din regulile care declanșează măsuri disciplinare.
„Ne vom concentra pe regulile fiscale și pe modul în care să permitem țărilor care doresc să cheltuie mai mult pentru apărare și securitate să facă acest lucru în limitele regulilor fiscale”, a declarat ministrul polonez de finanțe, Andrzej Domanski, care prezidează discuțiile.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus ca fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE să poată crește cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB pe an, timp de patru ani, fără a fi supus măsurilor disciplinare care, în mod normal, se aplică atunci când deficitul unui guvern depășește 3% din PIB.
Regulile fiscale ale UE, concepute pentru a proteja stabilitatea monedei euro prin limitarea îndatorării guvernamentale, ar putea permite o astfel de excepție temporară, argumentând că războiul din Ucraina și amenințarea de securitate reprezentată de Rusia sunt evenimente excepționale, aflate în afara controlului guvernelor europene.
Cu toate acestea, unele țări, precum Germania, susțin că investițiile în apărare necesită mai mult timp, uneori peste 10 ani, și că excepția propusă pentru patru ani ar trebui prelungită sau chiar făcută permanentă.
Problema este că piețele stabilesc prețurile datoriilor pe baza nivelurilor de îndatorare și deficit, iar o creștere semnificativă a împrumuturilor în Europa ar putea genera îngrijorări, mai ales în cazul țărilor cu datorii deja ridicate.
Oficialii europeni consideră că, dacă tratamentul special pentru cheltuielile de apărare ar deveni permanent, acesta ar trebui echilibrat printr-o mai mare concentrare pe creșterea economică.
„Avem nevoie ca economiile noastre să crească, pentru că 2% dintr-un PIB de 500 este mai mult decât 2% dintr-un PIB de 200, deci creșterea economică este esențială”, a subliniat ministrul suedez de finanțe, Elisabeth Svantesson.
Miniștrii discută, de asemenea, despre extinderea definiției actuale a cheltuielilor pentru apărare. În prezent, regulile nu includ în această categorie construcția de fabrici de muniție sau consolidarea drumurilor și podurilor necesare pentru deplasarea tancurilor, iar multe guverne vor să modifice această abordare.
Un alt subiect pe agendă este stabilirea unui punct de referință pentru măsurarea creșterii cheltuielilor pentru apărare. Polonia propune ca acest reper să fie nivelul cheltuielilor din 2021, anul anterior invaziei ruse din Ucraina.
