BNR a explicat de ce depinde revenirea economiei României

Matei Ion / 29 iun 2020 / 17:46
Banca Naţională a României
Banca Naţională a României

Cadrul economic post pandemie este marcat de incertitudine, iar perioada de revenire va fi caracterizată de costuri atât la nivel public (prin creșterea cheltuielilor, cu impact asupra deficitului bugetar), cât și la nivel privat (prin activități economice diminuate și venituri reduse), arată BNR.

Banca Centrală a publicat luni Raportul semestrial asupra stabilității financiare.

În cazul României, revenirea economie după criza medicală va depinde și de modul în care vor fi soluționate vulnerabilitățile structurale existente. O vulnerabilitate structurală semnificativă constă în disciplina financiară laxă a companiilor din România. Aceasta se caracterizează, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicată a restanțelor la plată în economie și, pe altă parte, printr-o pondere semnificativă a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minimă prevăzută de cadrul legal, necesarul acestora de recapitalizare fiind într-un cuantum semnificativ de aproape 34 miliarde euro.

Altă provocare structurală se referă la necesitatea evitării capcanei venitului mediu, prin căutarea de soluții privind majorarea valorii adăugate produse în economie, inclusiv prin stimularea inovației. Problema demografică și inegalitățile din societate necesită la rândul lor soluții pentru ca potențialul de creștere economică să fie fructificat. În acest sens, mai amintim și necesitatea ca rolul băncilor în finanțarea economiei să crească, dar în mod prudent, intermedierea financiară din România fiind pe ultimul loc în UE.

Crizele economice generate de epidemii au reprezentat până în prezent momente de răscruce pentru noi dezvoltări tehnologice, sociale și economice. În cazul epidemiei SARS, utilizarea plăților digitale a înregistrat o creștere substanțială în China, marcând punctul de plecare pentru o economie digitalizată. Premisele unei astfel de creșteri au fost asigurate de o îmbunătățire a infrastructurii de internet și a accesului la serviciile bancare etc.

În cazul pandemiei curente, măsurile severe impuse de gradul ridicat de răspândire au redus interacțiunea umană la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar, a crescut semnificativ. Supraviețuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerțul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit și dezvoltarea de soluții digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradițional. Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generațiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării.

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețin numai 8 la sută din creditarea bancară (martie 2020), dar au o sănătate financiară peste media ansamblului companiilor nefinanciare, ceea ce ar indica necesitatea unei orientări mai ample a instituțiilor de credit către aceste domenii. Rentabilitatea utilizării activelor este superioară celei de la nivel agregat, în timp ce gradul de îndatorare este mai redus. Poziția de lichiditate supraunitară este susținută și de o capacitate mai bună de recuperare a creanțelor, ceea ce s-a reflectat și într-o posibilitate peste media sistemului de a acoperi cheltuielile operaționale zilnice în ipoteza unor șocuri de lichiditate (163 de zile pentru high-tech, respectiv 214 zile în cazul knowledge intensive services, comparativ cu 133 de zile la nivel agregat).

Instituțiile financiare tradiționale s-au îndreptat într-o mai mare măsură în această perioadă către soluții digitale, însă această abordare nu este lipsită de provocări, precum creșterea riscului la atacuri cibernetice. Instituțiile care nu au realizat anterior acestui moment dezvoltări ale sistemelor informatice sunt, probabil, cele care vor înregistra în această perioadă și cele mai mari costuri. Analiza instituțiilor de credit din EU mai puțin importante207 a arătat că adoptarea de soluții digitale pentru serviciile financiare poate contribui în timp la reducerea semnificativă a costurilor și îmbunătăți profitabilitatea.

Sectorul Fintech se afla în plin proces de expansiune înainte de apariția pandemiei COVID-19, deși inegal atât la nivelul țărilor, cât și a tipurilor de tehnologii, servicii și produse financiare. Criza actuală este de așteptat să grăbească dezvoltarea sectorului și chiar să conducă la o integrare mai rapidă a acestuia cu sistemul financiar tradițional. La nivel european, se dorește dezvoltarea unei noi strategii digitale în domeniul financiar208, respectiv a unui nou plan de acțiune209. Un segment aparte care ar putea lua amploare în contextul COVID-19 este cel al dezvoltărilor de metode alternative de plată, precum monedele stabile210, existând în acest moment o serie de proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare. Aceste mijloace de plată pot genera, însă, și riscuri noi pe fondul lipsei unui cadru de reglementare, supraveghere și monitorizare a acestora.

De asemenea, este necesar ca planul de politici și măsuri îndreptate către combaterea efectelor economice generate de pandemie să încorporeze elemente legate de schimbările climatice (conceptul de green recovery). Această perspectivă este importantă având în vedere că schimbările climatice (de ex. evenimente meteo extreme) sunt de așteptat să aibă un impact de o magnitudine ridicată asupra economiilor. Aceste provocări reclamă o implicare activă din parte autorităților, prin folosirea unor instrumente adecvate de natură fiscală sau monetară, astfel încât persistența și intensitatea șocurilor produse de schimbările climatice să fie una cât mai redusă. Totodată, această probleme necesită o colaborare la nivel internațional, însoțită de bugetarea adecvată la nivel național.

În cazul României, o strategie de prevenire a dezechilibrelor produse de schimbările climatice ar contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor, comparativ cu situația aplicării unor măsuri de combatere a efectelor (cum ar fi despăgubirea producătorilor agricoli afectați de secetă). În acest context, o serie de măsuri ar putea fi în direcția: (i) încurajării infrastructurii inteligente din punct de vedere climatic, (ii) dezvoltării și adoptării tehnologiilor inteligente din punct de vedere climatic, (iii) sprijinirii adaptării la schimbările climatice, (iv) evitării investițiilor în sectoarele cu emisii ridicate de carbon212. În plus, activitățile care produc emisii ridicate de carbon ar trebui taxate corespunzător, inclusiv prin eliminarea subvențiilor acordate, iar o condiționalitate pentru sprijinirea prin alte forme a acestora (inclusiv creditare) ar putea fi făcută pe baza unui angajament de reducere a emisiilor din partea acestora și asigurarea unei tranziții echitabile.

Un alt domeniu de importanță strategică pentru economia Românei este cel agroalimentar, arată raportul. Evoluțiile care au fost înregistrate de acest sector în ultima perioadă, precum adâncirea deficitului comercial și provocările la adresa lanțurilor de producție care s-au materializat în contextul declanșării pandemiei COVID-19, au subliniat necesitatea alocării de resurse pentru dezvoltarea sustenabilă a acestui sector, inclusiv cu obiectivul asigurării securității alimentare. Importanța alocată tehnologizării la nivel european se regăsește și în cazul sectorului agroalimentar, fiind alocate fonduri semnificative pentru implementare. Având în vedere decalajele înregistrate de România față de media europeană: ultimul loc în clasamentul european în domeniul inovației (inclusiv în agricultură) , fragmentarea pronunțată a terenurilor agricole și provocările care vor fi generate de schimbările climatice, beneficiile acestei viziuni europene sunt importante în cazul României. În plus, introducerea tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară sunt facilitate de: infrastructura de telecomunicații, numeroși specialiști IT, acces bun la internet, o atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în preluarea tehnologiilor digitale etc.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.8582
Diferența -0.0013
Zi precendentă 4.8595
USD
Azi 4.0972
Diferența -0.0226
Zi precendentă 4.1198
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 21-09-2020
EUR flag1 EUR = 4.8582 RON
USD flag1 USD = 4.0972 RON
GBP flag1 GBP = 5.3220 RON
CHF flag1 CHF = 4.5132 RON
AUD flag1 AUD = 2.9944 RON
DKK flag1 DKK = 0.6530 RON
CAD flag1 CAD = 3.1126 RON
HUF flag1 HUF = 0.0135 RON
JPY flag1 JPY = 0.0393 RON
NOK flag1 NOK = 0.4526 RON
SEK flag1 SEK = 0.4667 RON
XAU flag1 XAU = 257.4245 RON
Monede Crypto
1 BTC = 44867.37RON
1 ETH = 1533.99RON
1 LTC = 192.69RON
1 XRP = 1.01RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.41% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.96%
6 luni: 2.03%
12 luni: 2.09%
EURIBOR:
3 luni: -0.5010 %
6 luni: -0.4630 %
12 luni: -0.4230 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 9115.88 -1.03%
BET-BK 1744.49 -0.31%
BET-FI 42806.11 -0.22%
BET-NG 664.85 -1.49%
BET-TR 15187.68 -1.04%
BET-XT 822.64 -0.83%
BET-XT-TR 1377.68 -0.84%
BETPlus 1365.24 -1.02%
RTL 18739.77 -1.15%
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam
Vietnam

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.24
YesMy