Până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Mai mult de două treimi din respondenţi consideră că oficialii sunt în urmă cu acţiunile pentru stoparea creşterii preţurilor. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în septembrie - 10% - cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Sondajul sugerează că o recesiune în zona euro nu va duce la o stopare a majorării dobânzilor, deşi ritmul începe să-l copieze pe cel al Rezervei Federale a SUA (Fed), chiar dacă BCE a început cu patru luni mai târziu majorarea costului creditului.

Dar rezultatele subliniază îngrijorările că în cele din urmă BCE ar putea depăşi limita, ceea ce ar forţa instituţia să facă un pas înapoi: un analist susţine că dobânzile ar putea fi chiar reduse din iulie, deşi estimările mediane indică o primă reducere a dobânzii în 2024.

"Din cauza perspectivei recesiunii, a recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare din Marea Britanie şi a sporirii riscurilor financiare, Banca Centrală Europeană va trebui să păşească atent. Va trebui să găsească un echilibru între determinarea oarbă în lupta contra inflaţiei şi o pivotare prematură", a apreciat Carsten Brzeski, economist la ING.

Stabilirea dozei ideale a înăspririi politicii monetare va fi riscantă. Deşi trebuie ţinută sub control creşterea preţurilor, majorarea dobânzilor începe să afecteze gospodăriile şi companiile, care deja se confruntă în iarnă cu creşterea costurilor cu energia şi chiar potenţiale perturbări în aprovizionare.

La graniţa zonei euro, războiul Rusiei în Ucraina, responsabil pentru incertitudinile ridicate, s-ar putea transforma într-un conflict nuclear.

"Inflaţia va rămâne inconfortabil de ridicată în următoarele luni, înainte de a scădea semnificativ spre finalul anului viitor. În acest context, BCE probabil va înăspri prea mult politica monetară", avertizează Nerijus Maciulis, economist la Swedbank. 

Ursula von der Leyen şi Olaf Scholz cer un "plan Marshall" pentru reconstrucţia Ucrainei

Cancelarul german şi preşedinta Comisiei Europene cer un 'plan Marshall' pentru reconstrucţia Ucrainei.

Reconstrucţia Ucrainei după război va fi o "misiune pentru o generaţie" care necesită o strategie la nivelul Planului Marshall, sunt de părere cancelarul german, Olaf Scholz, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citaţi de dpa.

Într-un articol de opinie publicat online duminică de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, cu o zi înaintea unui forum de afaceri germano-ucrainean la Berlin, cei doi oficiali au apreciat că efortul va trebui să fie similar celui făcut de Statele Unite după al doilea război mondial, când Europa a beneficiat de miliarde de dolari.

Scholz urmează să deschidă evenimentul de la Berlin alături de premierul ucrainean Denis Şmîhal.

Cancelarul şi şefa CE afirmă în articolul preluat de dpa că Europa trebuie să joace un rol special în asistenţa pentru Ucraina, ţară candidată la Uniunea Europeană. "Calea către reconstrucţie este deci şi calea Ucrainei către UE", afirmă ei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.