Apetitul băncilor centrale pentru aur rămâne de neclintit. Potrivit datelor World Gold Council (WGC), ele au achiziționat în primele trei luni ale acestui an 290 de tone de metal galben. Este cel mai mare volum înregistrat pentru un prim trimestru de CMO din 2000, când a început să colecteze acest tip de informații.

Ca de obicei, instituțiile monetare din țările emergente sunt cele care au cumpărat cel mai mult aur pentru rezervele lor în vederea dedolarizării. Turcia, lider în clasamentul pe perioada analizată, deține acum 570 de tone aur, după achiziția a 30 de tone în primul trimetru. 

Rolul cheie al băncilor centrale

Banca Populară Chineză este pe poziția a doua, cu 27 de tone. De  altfel, instituția emitentă a cumpărat aur 17 luni la rând pentru a-și aduce rezervele la 2.262 de tone, cu 16% mai mult față de octombrie 2022. Metalul galben reprezintă acum 4,6% din rezervele sale față de 3,2% în 2022. India, pe trei, a achiziționat 19 tone, iar Kazahstanul 16 tone.

Acest fenomen masiv a schimbat profund piața metalului galben. „Mulți observatori atribuie apetitul vorace al băncilor centrale un rol cheie în performanța recentă a aurului, în ciuda unui context dificil”, explică CMO. De la începutul anului, uncia a crescut cu peste 12% și a stabilit noi recorduri istorice la aproape 2.400 de dolari, în timp ce randamentele ridicate ale datoriei americane și puterea dolarului ar fi trebuit să împingă prețurile aurului în jos.

Tensiuni geopolitice

Metalul galben – pentru care nu se plătesc nici dividende, nici dobândă – este un refugiu sigur în competiția cu obligațiunile guvernamentale americane. Prețurile aurului tind să scadă când randamentele datoriilor americane sunt mari și invers. Această corelație inversă nu a fost verificată în ultimele luni.

Tensiunile geopolitice au susținut și prețurile aurului. Ultima înregistrare datează de vineri, 19 aprilie, chiar înainte de răspunsul Iranului la Israel în urma bombardării consulatului iranian din Siria. Cererea investitorilor chinezi a crescut cu 68% din cauza crizei imobiliare și a scăderii piețelor de valori. În acest context global, analiștii Bank of America estimează că uncia ar putea atinge 3.000 de dolari în următoarele 12 luni.

Cererea de bijuterii

În total, cererea de aur în primul trimestru a crescut cu 3% față de 2023, potrivit CMO, susținută în special de tranzacțiile over-the-counter. Excluzând această piață opacă, cererea de aur a scăzut cu 5%, la 1.102 tone.

Fondurile indexate susținute de aur (ETF-uri de aur) au înregistrat ieșiri pe măsură ce perspectivele unei reduceri a ratei dobânzii de la Rezerva Federală a SUA s-au retras. Unii operatori mizează chiar pe o primă scădere doar în 2025. Cererea de bijuterii, cel mai mare articol al cererii, a scăzut cu 2%, până la 479 de tone.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.