"Am fost în măsură să alocăm sume importante în 2020 şi putem să o facem şi în 2021, pentru că ne-am gestionat bine finanţele în ultimii ani", a declarat cancelarul german în podcastul său săptămânal. Parlamentul german urmează să voteze săptămâna viitoare bugetul federal. Cancelarul, la putere de 15 ani, relevă în special că Germania este ţara cea mai puţin îndatorată din G7.

Aceste ajutoare "reprezintă mulţi bani dar costurile ar fi şi mai ridicate, atât financiar cât şi social, dacă numeroase întreprinderi s-ar prăbuşi şi dacă milioane de slujbe s-ar pierde", a adăugat Angela Merkel, care va părăsi postul de cancelar în 2021.

"Bineînţeles, nu putem menţine acest nivel de susţinere pe termen nedefinit şi este clar că trebuie să lucrăm la această datorie excepţională începând din 2023. Vedem deja enorme provocări bugetare pentru anii care vin", a adăugat Merkel.

Citește și Germania. Angela Merkel, ultimul anunț privind PANDEMIA

Tot mai multe voci cer revenirea progresivă la disciplina bugetară, într-o ţară alergică la cheltuiala publică, care a injectat mai multe sute de miliarde de euro pentru a-şi putea ajuta firmele să facă faţă şocului crizei. Berlinul a deblocat în martie aproape 1.000 de miliarde de euro reprezentând ajutoare pentru întreprinderi, sub forma suportării parţiale a şomajului, credite garantate şi ajutoare directe.

Ţara a lansat în iunie şi un plan de relansare de 130 de miliarde de euro pentru investiţii de viitor şi o relansare a consumului. Aceste cheltuieli vor provoca 300 de miliarde de euro de noi datorii în 2020 şi 2021 pentru prima economie a zonei euro, potrivit Ministerului Finanţelor. Ele au încălcat regula sacră a "frânării îndatorării", înscrisă în Constituţia germană, care interzice guvernului federal să împrumute mai mult de 0,35% din PIB.