DEA a cerut „lovituri țintite” asupra cartelurilor

Potrivit unor surse citate de Washington Post, discuțiile au început în primele săptămâni după revenirea lui Trump la Casa Albă, când acesta a desemnat mai multe carteluri și grupări criminale latino-americane drept organizații teroriste străine.

Oficiali DEA au sugerat atunci asasinarea liderilor cartelurilor din Mexic și distrugerea infrastructurii acestora, inclusiv prin atacuri cu drone asupra laboratoarelor de producție de droguri. Derek S. Maltz, pe atunci administrator interimar al DEA, a spus că este „total în favoarea” unor astfel de acțiuni și că „Statele Unite trebuie să se ridice în apărarea americanilor”, chiar dacă acțiunile ar necesita colaborare directă cu armata.

Casa Albă și Pentagonul, îngrijorate de lipsa unei baze legale

Planurile au alarmat mai mulți oficiali de la Casa Albă și Pentagon, care au avertizat că desemnarea cartelurilor ca organizații teroriste nu oferă autorizație legală pentru utilizarea forței armate, iar o astfel de operațiune ar necesita aprobarea Congresului.

Unele voci din Pentagon au subliniat și riscul ca cetățeni americani să fie uciși în astfel de atacuri, în timp ce alți oficiali au invocat faptul că legislația americană permite doar pazei de coastă, nu armatei, să intercepteze transporturi de droguri pe mare, nu să desfășoare operațiuni letale în țări străine fără consimțământul acestora.

Citește și: Scandal uriaș în SUA: Obama intervine exploziv după concedierea lui Jimmy Kimmel

Atacurile din Caraibe ridică întrebări similare

Deși propunerile privind Mexicul nu au fost aplicate, administrația Trump a efectuat în septembrie atacuri letale împotriva unor presupuse ambarcațiuni cu traficanți venezueleni în Marea Caraibilor, soldate cu 14 morți.

Aceste acțiuni au reaprins întrebările legate de temeiul juridic invocat de Casa Albă, Pentagonul refuzând să ofere detalii Congresului. Oficial, Departamentul Apărării afirmă că operațiunile respectă dreptul intern și internațional, dar experți juridici avertizează că folosirea unilaterală a forței letale este ilegală fără un atac armat iminent sau fără solicitarea explicită de ajutor din partea statului vizat — iar Mexicul nu a cerut niciodată o astfel de intervenție.

Congresul, presat să ofere o bază legală

În paralel, mai mulți congresmani republicani, printre care Cory Mills, au redactat un proiect de lege care ar acorda președintelui autorizare explicită pentru folosirea forței militare împotriva cartelurilor de droguri, definite drept „narco-teroriști”.

Inițiativa reflectă o ruptură tot mai adâncă între abordarea agresivă a administrației Trump și rezervele legale ale Pentagonului, pe fondul intenției declarate a președintelui de a extinde operațiunile militare și asupra cartelurilor care introduc droguri în SUA pe cale terestră.

Trump a spus recent că „acestea vor fi oprite la fel cum au fost oprite și bărcile”, fără a preciza țintele sau temeiul legal al viitoarelor acțiuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.