Promisă din 2018, închiderea zăcământului de gaze naturale Groningen, cel mai mare din Europa, s-a înfăptuit. Cu precizează că, pentru orice eventualitate, autoritățile au decis să mențină în funcțiune pentru încă un an ultimele unsprezece unități de extracție pe fondul persistentelor tensiuni geopolitici și în pragul unei ierni care, deocamdată, nu se știe dacă va fi grea sau suportabilă.

Zăcământul era exploatat din 1963, dar de aproape două decenii, populația din zonă suferă din cauza înmulțirii cutremurelor de magnitudine mică, mișcări ale pământului provocate de pungiler de vid formate în timpul extracției gazelor și care au produs numeroase pagube. După ce au salutat decizia autorităților de a închide zăcământului, localnicii au aflat cu stupoare că aceste cutremure ar putea continua ani de zile de acum înainte.

Case distruse

„Din cauza activităților extractive, mulți locuitori acuză problemă de natură psihologică”, spune Jan Wigboldus, președintele Groningen Gas Council, o asociație locală care militează pentru drepturile victimelor cutremurelor. În special cei care au decis să acționeze și, astfel, pentru a obține despăgubiri, au intrat în hățișul plin de capcane al bătăliilor juridce. Multe case din regiunea Groningen au fost restaurate sau reconstruite, folosind structuri rezistente la cutremur. În regiune, sunt „zeci de mii de copii care trăiesc într-o stare de maximă încordare, ceea ce este îngrozitor”, după cum a declarat premierul demisionar Mark Rutte, în timpul unei vizite la Groningen..

În februarie, un raport al unei comisii parlamentare de resort a acuzat autoritățile olandeze că „au acordat puțină atenție riscurilor pe termen lung”, în ciuda faptului că extragerea s-a dovedit a fi de succes. Dar obligația guvernului este de a remedia situația, au subliniat parlamentarii olandezi. Astfel că, de câteva luni, în zona zăcământului au apărut munți de țevi și conducte deja demontate. Potrivit Shell, din zăcământ au fost extrași în jur de 2,3 trilioane de metri cubi. Între 1963 și 2020, în jur de 429 de miliarde de euro (cifra corectată pentru inflație) au fost generate de gazul Groningen, iar 85% din aceste profituri au intrat în cuferele statului.

Vineri, regele Willem-Alexander a călătorit pe țărmurile Mării Nordului, între orașele Scheveningen și Zandvoort, unde cele 139 de turbine - situate în medie la 25 de kilometri de coastă - vor alimenta curând o zonă cu 1,5 milioane de locuințe. Instalația este deținută în comun de compania energetică suedeză Vattenfall, grupul german Basf și firma de asigurări Allianz. Grupul scandinav, care este responsabil de operațiune, are acum un portofoliu de treisprezece parcuri eoliene offshore în cinci țări din Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News