De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, veniturile românilor au cunoscut o creștere spectaculoasă: salariul mediu net s-a triplat nominal și s-a mai mult decât dublat în termeni reali, ajustat cu inflația. Cu toate acestea, distribuția acestor câștiguri rămâne profund inegală, iar o mare parte a populației nu resimte în mod direct prosperitatea agregată, se arată într-un studiu al Unibersității Babeş-Bolyai.

Potrivit datelor agregate de economiști, 67% dintre angajații români câștigă în continuare sub media națională, un procent aproape identic cu cel din 2007, când 71% dintre angajați erau sub acest prag. Această stagnare a distribuției relative a veniturilor alimentează tensiuni sociale și o percepție publică de nedreptate, în ciuda progreselor generale.

Reducerea inegalităților, dar decalajele rămân

România a făcut progrese vizibile în ceea ce privește reducerea inegalităților de venit. În 2015, țara era cea mai inegală din Uniunea Europeană, cu un raport de 8,3 între veniturile celor mai bogați 20% dintre cetățeni și cele ale celor mai săraci 20%. În 2024, acest raport a coborât la 4,6, plasând România la mijlocul clasamentului european.

Chiar dacă această îmbunătățire reflectă un progres notabil în echilibrarea veniturilor, raportul rămâne sensibil peste media europeană, ceea ce semnalează nevoia de politici mai coerente de redistribuire și sprijin pentru categoriile vulnerabile.

Economia românească, în căutarea unui nou avânt

După o creștere modestă de doar 0,9% în anul 2024, economia României este așteptată să accelereze ușor în 2025, cu un avans estimat la 1,5%. Totuși, acest ritm se menține sub potențialul de 3-4% pe termen lung al economiei, ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității de relansare în lipsa unor măsuri structurale.

Una dintre surprizele negative ale sfârșitului de an trecut a fost contribuția negativă a investițiilor la evoluția PIB-ului, cauzată în special de încetinirea din sectorul construcțiilor și de scăderea investițiilor industriale. În acest context, absorbția fondurilor europene și proiectele de infrastructură ar putea deveni principalul motor de creștere economică în perioada următoare.

Reechilibrarea bugetului – provocare majoră în 2025

România încearcă în prezent să-și regăsească echilibrul bugetar, într-un context în care atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare, ca pondere din PIB, sunt semnificativ sub media Uniunii Europene. Acest decalaj oferă teoretic un spațiu de manevră pentru reforme, dar punerea lor în aplicare rămâne dificilă.

Bugetul pentru anul 2025 mizează pe o creștere semnificativă a veniturilor statului – cu 2,3 puncte procentuale din PIB – bazată pe o mai bună colectare fiscală și o absorbție accelerată a fondurilor europene. În paralel, cheltuielile vor fi ținute sub control, cu o creștere limitată la 0,7 puncte procentuale, în special prin reducerea costurilor cu bunuri, servicii și investiții finanțate din surse proprii.

Obiectivul declarat al Guvernului este atingerea unui deficit bugetar de 7% până la finalul anului, însă analiștii avertizează că acest lucru va fi posibil doar dacă reformele promise vor fi aplicate cu fermitate și dacă economia își va recăpăta o parte din dinamismul pierdut.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.