Ce aduce nou ordonanța

Ordonanța, care a fost publicată în Monitorul Oficial  Nr. 805/29.VIII.2025, introduce un concept folosit pe scară largă în alte state, dar introdus acum și în România: creditul fiscal transferabil tranzacționabil. Practic, firmele mari care beneficiază de un credit fiscal îl pot vinde mai departe unei alte companii neafiliate. În termeni simpli, un avantaj fiscal care nu îți folosește direct poate fi transformat în lichidități, pentru că îl poți tranzacționa pe piață la un preț minim reglementat.

Totodată, actul clarifică modul în care se calculează profiturile excedentare atunci când nu toate entitățile dintr-un grup aplică aceleași standarde contabile sau au exerciții financiare diferite. În aceste situații, profitul va fi recalculat după regulile OCDE, pentru a evita ca firmele să „jongleze” cu standardele și să raporteze profituri mai mici.

Impozitul suplimentar – când și cum se aplică

Formula de calcul a impozitului suplimentar național este acum detaliată mai clar: diferența dintre cota minimă de 15% și cota efectivă de impozitare, înmulțită cu profitul excedentar. Dacă, de exemplu, o companie are o rată efectivă de impozitare de 10%, statul îi va aplica un suplimentar de 5% până la pragul stabilit.

Pentru a asigura echitate între jurisdicții, România preia integral mecanismele de protecție din pachetul OCDE (pilonul II). Asta înseamnă că, dacă un grup plătește deja impozitul suplimentar într-o altă țară UE, nu va fi obligat să plătească încă o dată în România pentru aceleași profituri.

Citește și: ANAF pregătește proceduri pentru micro-firme: scutire TVA transfrontalieră și reguli noi pentru evenimente online

Ce se schimbă pentru grupurile mari

Entitățile constitutive din cadrul unui grup pot acum să depună declarațiile și să facă plățile fie individual, fie printr-o singură entitate desemnată, simplificând raportarea. Există și o scutire tranzitorie: pentru anul de tranziție, declarațiile și impozitele suplimentare se depun în termen de 18 luni, și nu 12 luni cum era până acum, oferind astfel mai mult timp pentru conformare.

Totodată, se introduce posibilitatea ca entitățile mici din cadrul unui grup („nesemnificative”) să folosească metode simplificate de calcul, reducând birocrația pentru acele firme care nu au un rol major în cifra totală de afaceri a grupului.

Cine este vizat direct

Măsurile nu îi afectează pe antreprenorii mici sau firmele obișnuite, ci pe giganții cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro anual. Vorbim de mari grupuri multinaționale prezente în România, dar și de grupuri autohtone care au depășit acest prag.

Pentru aceștia, regulile mai stricte vin cu două consecințe:

• nu mai pot folosi jurisdicțiile cu impozite mici pentru a reduce taxele plătite aici;

• au la dispoziție mecanisme noi, precum tranzacționarea creditelor fiscale, pentru a gestiona mai eficient povara fiscală.

Pe scurt, Guvernul ajustează cadrul legal pentru ca România să rămână aliniată regulilor internaționale privind impozitul minim global. Dacă pentru publicul larg măsura nu schimbă nimic direct, pentru corporațiile mari înseamnă mai multă disciplină fiscală și o notă de plată care nu mai poate coborî sub pragul de 15%. În același timp, apar și instrumente moderne, precum creditele fiscale tranzacționabile, care dau companiilor flexibilitate în gestionarea obligațiilor către stat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.