Moldovenii, turcii și chinezii în topul permiselor de ședere în România

20100817151918011_resize_94725000
Aproximativ 3,1 milioane de permise de rezidenţă au fost eliberate în Uniunea Europeană (UE), în anul 2017, unor cetăţeni din afara UE, adică aproximativ 6,1 permise la fiecare 1.000 de locuitori din UE, pe ultimul loc după acest criteriu fiind România care a eliberat 0,7 permise la fiecare 1.000 de locuitori, arată datele publicate joi de Eurostat. 

În total, în 2017, România a eliberat doar 13.264 de permise de rezidenţă unor cetăţeni din afara UE, cele mai multe (2.204) fiind eliberate unor cetăţeni din Republica Moldova. Urmează 14.66 de permise de rezidenţă eliberate unor cetăţeni din Turcia şi 994 de permise de rezidenţă eliberate unor cetăţeni din China. 

România a eliberat mai multe permise de rezidenţă unor cetăţeni din afara UE decât Bulgaria sau ţările baltice, dar mai puţine decât Cipru, Slovacia, Ungaria, Finlanda sau Polonia, aceasta din urmând eliberând aproximativ 684.000 de permise de rezidenţă, dintre care 585.000 pentru cetăţeni din Ucraina dar şi 7.803 de permise de rezidenţă pentru cetăţeni din Republica Moldova, adică de trei ori mai mult decât a eliberat România. 

Anul trecut în 11 ţări din UE, permisele de rezidenţă au fost eliberate în principal din motive de muncă, cea mai mare pondere fiind înregistrată în Polonia unde 87% din permisele de rezidenţă au fost eliberate pentru ca cetăţeni din afara UE să poată muncii în Polonia. În schimb, educaţia a fost principalul motiv pentru care au acordate permise de rezidenţă În Irlanda (58% din toate permisele de rezidenţă eliberate), Marea Britanie (35%) şi România (34%).

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close