Conform acestui studiu, o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producţie. Este vorba de o cifră aproape dublă faţă de o estimare anterioară care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condiţiile în care fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea iniţial.

De mai mulţi ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă şi până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), conform căreia aproximativ 33% producţia mondială de alimente este risipită.

"Cel mai probabil, problema este mai gravă decât credem. Ştim de mai mulţi ani că risipa şi pierderile de alimente reprezintă o problemă uriaşă care nu poate fi ignorată şi la rândul său ar putea reduce impactul sistemelor alimentare asupra naturii şi climei", a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF.

Cel mai scump burger costă 5.000 €. Ce conține VIDEO

Noul raport publicat miercuri, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor. La acestea se adaugă alte 931 milioane de tone de alimente risipite la nivelul retailerilor şi consumatorilor, cum a estimat la începutul acestui an Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu.

Însă, contrar presupunerilor anterioare conform cărora pierderea de alimente la nivelul fermelor este în principal o problemă pentru regiunile sărace, raportul WWF şi Tesco arată că, dimpotrivă, ţările cu venituri mari şi medii din Europa, America de Nord şi Asia industrializată sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial până la momentul recoltării.

Autorii raportului cer guvernelor şi companiilor alimentare să adopte măsuri ţintite pentru reducerea problemei risipei alimentare. Conform acestei abordări, companiile stabilesc ţinte pentru reducerea risipei alimentare, măsoară şi raportează surplusul şi risipa şi adoptă măsuri în operaţiunile lor de la furnizori şi până la consumatori.

Până acum doar 11 din cele 192 de planuri naţionale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris, menţionează pierderile şi risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparţin unor state africane care au decis să abordeze problema pierderilor de alimente post-recoltare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.