Noua casă 2026. Cât plătești pentru garanția statului
15 Aprilie 2026
Actul normativ care modifică regimul prestatorului casnic extinde lista activităților, flexibilizează plata cu tichete și încearcă să scoată munca ocazională din zona gri.
Statul schimbă din nou legea prestatorului casnic: mai multe activități, reguli mai flexibile și miză mare pe scoaterea muncii la alb
Regimul prestatorului casnic a fost modificat prin actul normativ publicat în Monitorul Oficial, iar schimbările sunt consistente: statul extinde lista activităților care pot fi plătite legal prin tichete, flexibilizează raportul dintre beneficiar și prestator, introduce clarificări privind plata și utilizarea tichetelor și încearcă să facă sistemul funcțional după ce aplicarea legii inițiale s-a lovit de probleme practice.
Din documentul transmis reiese că actul publicat este o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic.
De ce a intervenit Guvernul
Motivarea actului normativ este strâns legată de PNRR și de angajamentele asumate de România pentru introducerea tichetelor de muncă în domeniul lucrătorilor ocazionali.
În nota introductivă a ordonanței se arată că, deși reforma fusese deja lansată prin Legea nr. 111/2022, funcționarea sistemului a relevat necesitatea unor corecții urgente, pentru ca mecanismul să devină utilizabil în practică și să poată produce rezultatele asumate de România în fața Comisiei Europene.
Documentul vorbește explicit despre nevoia de operaționalizare a platformei digitale, despre ținte privind numărul de prestatori și beneficiari activi și despre riscul ca neadoptarea modificărilor să genereze dificultăți în organizarea și funcționarea sistemului.
Pe scurt, statul a constatat că legea exista, dar formula inițială era prea rigidă pentru realitatea din teren. În consecință, a revenit asupra definițiilor, asupra sferei activităților admise și asupra modului concret în care se realizează plata, evidența și decontarea.
Ce este, de fapt, prestatorul casnic
Noua formă a actului normativ redefinește mai clar noțiunile de bază. Activitatea casnică este descrisă ca activitate ocazională, necalificată, desfășurată de un prestator casnic în gospodăria beneficiarului sau în alt loc necesar desfășurării acesteia, fără scop comercial și fără a fi realizată în beneficiul unor terți.
Prestatorul casnic este persoana fizică ce poate desfășura asemenea activități în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații acordate exclusiv sub formă de tichete de activități casnice.
Beneficiarul casnic este persoana fizică în folosul căreia sunt prestate activitățile, iar gospodăria este definită larg, incluzând nu doar locuința, ci și anexele, curtea și grădinile aferente.
O modificare importantă este că prestator casnic poate fi și îngrijitorul informal, în anumite condiții, dacă este membru al familiei beneficiarului și nu are încheiat un contract de muncă pentru îngrijire informală potrivit altor reglementări. Această schimbare arată că Guvernul încearcă să aducă în zona reglementată și situații care, în practică, existau deja, dar nu erau ușor de încadrat în formula veche a legii.
Lista activităților a fost extinsă semnificativ
Una dintre cele mai importante modificări este noua anexă cu activitățile casnice admise. Lista este mult mai clară și mai generoasă și acoperă atât activități clasice de întreținere a gospodăriei, cât și activități de sprijin pentru persoane dependente.
Printre acestea se regăsesc curățenia locuinței, spălatul și călcatul rufelor, croitoria, prepararea hranei, spălarea vaselor, hrănirea și îngrijirea animalelor de companie, transportarea lor la veterinar, curățarea piscinelor sau a acvariilor, realizarea de cumpărături, tăierea și depozitarea lemnelor pentru foc, încărcatul și descărcatul obiectelor casnice, spălarea geamurilor și a tâmplăriei, vopsirea pereților, dar și o serie amplă de activități pentru persoanele dependente: ajutor la îmbrăcare și dezbrăcare, hranire și hidratare, efectuarea igienei, facilitarea comunicării, sprijin pentru deplasare în interior și exterior sau însoțirea la activități de socializare. Lista apare în anexa actului normativ, la paginile finale ale documentului.
Această extindere este esențială pentru că legea inițială fusese criticată tocmai pentru că lăsa în afara sistemului activități frecvent întâlnite în gospodării. În noua formulă, statul încearcă să apropie legea de realitatea pieței muncii ocazionale.
Plata se face exclusiv cu tichete, dar apar reguli mai clare
Actul normativ menține filosofia de bază a sistemului: plata prestatorului casnic se face exclusiv cu tichete de activități casnice.
În același timp, textul clarifică mai bine obligațiile beneficiarului și ale prestatorului atunci când sunt folosite tichetele pe suport hârtie. Beneficiarul trebuie să completeze data acordării tichetelor, numele și prenumele prestatorului, codul numeric personal al acestuia, precum și data la care au fost prestate activitățile remunerate. Prestatorul completează la rândul său datele proprii și semnează că a fost informat cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are potrivit legii.
Beneficiarul trebuie și el să semneze în rubrica aferentă, în semn de acord cu drepturile și obligațiile prevăzute de actul normativ. Totodată, beneficiarul își asumă răspunderea pentru corectitudinea și veridicitatea datelor completate pe tichetele pe suport hârtie.
Mai mult, ordonanța stabilește expres că tichetele care nu au fost preschimbate, valorificate sau returnate în condițiile legii se anulează. Este o precizare importantă pentru a închide eventualele breșe administrative și pentru a disciplina circuitul documentelor.
Ce se întâmplă cu banii și cu decontarea
Actul intervine și asupra circuitului financiar. Sumele ridicate în numerar pentru achitarea valorii nete a tichetelor de activități casnice de către prestatorii casnici se păstrează de unitățile furnizorului de serviciu universal pe baza contravalorii nete a tichetelor preschimbate și trebuie plătite în conturile distincte de disponibil deschise la Trezorerie sau la instituții de credit.
Sumele neutilizate se restituie ulterior în condițiile prevăzute de act. Cu alte cuvinte, Guvernul încearcă să dea un traseu mai clar banilor rezultați din preschimbarea tichetelor și să evite blocajele sau ambiguitățile privind păstrarea și virarea lor.
Tot în zona financiară, actul prevede că tichetele de activități casnice acordate gratuit beneficiarilor casnici nu generează venit impozabil pentru aceștia și nu sunt luate în calcul la verificarea încadrării în anumite plafoane anuale prevăzute de Codul fiscal. Este un detaliu important, pentru că reduce riscul ca beneficiarii să evite sistemul de teamă că vor apărea consecințe fiscale suplimentare.
Angajatorii pot da astfel de tichete ca bonus
O altă noutate este că angajatorii, potrivit Legii nr. 165/2018 privind biletele de valoare, pot acorda angajaților proprii tichete de activități casnice sub formă de primă sau bonus, în afara salariului de bază stabilit.
Aceste tichete pot fi emise pe suport hârtie sau pe suport electronic. Mai mult, dacă tichetele sunt emise pe suport hârtie, ele trebuie să conțină și numele, prenumele și codul numeric personal al fiecărui angajat care le poate utiliza în calitate de beneficiar casnic.
Această modificare deschide un nou canal de circulație a tichetelor și poate transforma sistemul într-un beneficiu extrasalarial, nu doar într-un mecanism administrativ pentru munca ocazională.
Pentru angajatori, aceasta poate deveni o formă alternativă de bonusare; pentru salariați, o posibilitate de a plăti legal servicii casnice.
Rolul platformei electronice devine central
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă utilizează platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice, iar actul normativ detaliază funcțiile care trebuie asigurate de acest sistem: înregistrarea datelor privind beneficiarii și prestatorii, evidența tichetelor preschimbate, returnate, deteriorate, pierdute sau anulate, precum și interogarea datelor și generarea de rapoarte și statistici. Practic, platforma trebuie să devină infrastructura centrală a întregului mecanism.
Acesta este și unul dintre punctele-cheie din logica PNRR: fără o platformă funcțională și fără trasabilitate digitală, întregul sistem al tichetelor pentru activități casnice rămâne o construcție birocratică fără efect economic real.
Dispare o condiție importantă legată de contribuția minimă
Documentul arată și de ce Guvernul a simțit nevoia să modifice legea: unele reguli inițiale riscau să facă mecanismul neatractiv. Este menționată explicit eliminarea condiției potrivit căreia valoarea minimă a contribuției lunare pentru ca un prestator casnic să beneficieze de calitatea de asigurat în sistemul public de pensii nu putea fi mai mică de 25% din salariul minim brut pe țară garantat în plată.
În logica noului act, această rigiditate este înlăturată tocmai pentru a evita excluderea din sistem a unor persoane care lucrează ocazional și cu venituri reduse.
Aceasta este una dintre cele mai sensibile modificări, fiindcă arată încercarea statului de a face sistemul mai accesibil exact pentru categoria care ar trebui atrasă către muncă declarată: persoane inactive, lucrători ocazionali, oameni care prestează servicii în gospodării fără forme legale.
Ce urmărește statul, dincolo de tehnicalități
Dincolo de detaliile juridice, miza reală a actului normativ este scoaterea din economia informală a unei părți din munca prestată în gospodării.
Guvernul spune explicit că urmărește crearea unui cadru legal flexibil și rapid, bazat pe acordul de voință al părților, fără obligativitatea unei forme scrise clasice de contract de muncă, dar cu suficiente elemente de evidență și trasabilitate.
Ținta este dublă: pe de o parte, includerea în economie a unor persoane inactive sau aflate în zona muncii la negru, pe de altă parte, creșterea colectării de impozite și contribuții și reducerea muncii informale.
Rămâne însă întrebarea decisivă: dacă flexibilizarea legii va fi suficientă pentru ca sistemul să fie folosit la scară largă. România a mai avut în trecut mecanisme create cu ambiție mare, dar care au rămas marginale din cauza birocrației, a necunoașterii regulilor sau a lipsei de stimulente reale. În cazul prestatorului casnic, succesul nu va depinde doar de textul din Monitorul Oficial, ci de cât de simplu va fi pentru oameni să cumpere, să folosească și să deconteze tichetele și de câtă încredere va inspira platforma electronică.