Sectorul construcţiilor, singurul motor economic major rămas al României. Creştere cu peste 6% la început de 2026

În același timp, aproape 1.000 de kilometri de autostradă sunt în execuție la nivel național, pe fondul unui val fără precedent de investiții publice în infrastructură. Cu toate acestea, perspectivele pieței devin tot mai incerte, în contextul tensiunilor politice interne și al posibilelor întârzieri în atragerea fondurilor europene.

Citiţi şi: Noi reguli pentru taxele şi impozitele locale. Modificare a Codului fiscal, în Parlament

„Încetinirea economiei locale influențează mai puțin sectorul construcțiilor, unde dezvoltatorii operează în cicluri pe termen lung și se uită deja la cum va arăta piața peste 2-3 ani. În același timp, piața este susținută puternic de investițiile publice, care reprezintă mai bine de jumătate din activitatea din construcții și care se desfășoară într-un ritm fără precedent, atât în infrastructura rutieră, cât și în proiecte precum căi ferate, spitale sau stadioane”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

La finalul lunii aprilie, aproape toți indicatorii de încredere economică monitorizați de Comisia Europeană se aflau în teritoriu negativ, cele mai pesimiste perspective venind din zona consumului și a retailului. Serviciile și industria se situau, la rândul lor, ușor sub media istorică a indicelui de încredere, în timp ce construcțiile au rămas singurul sector aflat încă pe plus, deși la un nivel considerabil sub maximele atinse în perioada 2023 - 2024, potrivit analizei Colliers. În paralel, segmentul privat rămâne mai prudent în lansarea unor proiecte noi, în contextul costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor economice, ceea ce accentuează dependența sectorului de investițiile publice.

„În contextul incertitudinilor interne și al semnelor de întrebare privind atragerea fondurilor europene, sectorul construcțiilor se află într-un moment de cumpănă. Pe de o parte, autoritățile promit un an record pentru investițiile publice, estimate să depășească 8% din PIB în 2026, însă există și riscul ca aceste așteptări să fie prea optimiste. Într-o piață deja tensionată, cu niveluri ale angajărilor apropiate de maxime istorice, o eventuală frânare bruscă a lucrărilor finanțate public ar putea genera efecte negative importante în întregul sector”, completează Alexandru Atanasiu.

 În același timp, ritmul accelerat al proiectelor publice pune presiune pe disponibilitatea forței de muncă și pe capacitatea logistică a companiilor de construcții, într-o piață care funcționează deja aproape de limitele sale operaționale. Cele mai recente date arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu peste 6% în primele două luni din 2026, după un an 2025 record pentru sector. Totuși, dincolo de incertitudinile interne, consultanții Colliers atrag atenția că piața se confruntă și cu presiuni externe tot mai mari, în condițiile în care prețurile mai multor materiale de construcții au reintrat pe un trend ascendent, unele apropiindu-se din nou de maxime istorice. Aceste evoluții pun presiune pe marjele constructorilor și pot genera instabilitate în piață, dacă afectează semnificativ capacitatea financiară a unor companii din domeniu.

Importanța tot mai mare a sectorului construcțiilor în economia României este evidențiată atât de contribuția acestuia la PIB, care a depășit 8% - cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană -, cât și de creșterea expunerii bancare. La finalul lunii martie, creditele acordate companiilor din construcții depășeau 54 de miliarde de lei, în creștere cu 16% față de anul precedent și aproape duble comparativ cu 2019.

Sectorul construcțiilor are în prezent un rol-cheie în economie, susținând indirect industrii precum producția de materiale, transportul, logistica sau serviciile profesionale, motiv pentru care orice încetinire semnificativă poate avea efecte extinse în lanț. Astfel, o încetinire puternică a activității din sector ar putea genera efecte în lanț asupra întregii economii, punctează consultanții Colliers.