România pensiilor în 2026: milioane cu sub 1.500 lei și elite cu peste 25.000 lei

România a încheiat luna martie 2026 cu 4.684.474 de pensionari în totalul sistemului de pensii, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite a ajuns la 13,03 miliarde de lei. Pensia medie lunară curentă a fost de 2.782 de lei, în ușoară creștere față de februarie, când era de 2.780 de lei. În spatele acestei medii se ascund însă diferențe foarte mari între sistemul public clasic, foștii pensionari agricultori, beneficiarii de indemnizații speciale și pensionarii de serviciu.

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că nucleul sistemului rămâne format din pensiile de asigurări sociale de stat, dar și că polarizarea veniturilor la vârsta pensionării continuă să fie puternică. În timp ce sute de mii de oameni trăiesc cu pensii sub 1.500 de lei, o parte a beneficiarilor de pensii speciale depășesc lejer pragul de 10.000 sau chiar 25.000 de lei pe lună.

Sistemul total: 4,68 milioane de pensionari și o pensie medie de 2.782 lei

În totalul sistemului de pensii, 3.782.225 de persoane sunt pensionari pentru limită de vârstă, categorie care concentrează și cele mai mari sume plătite lunar: 11,77 miliarde de lei. Pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 3.113 lei. Femeile din această categorie, peste 2,15 milioane de persoane, au o pensie medie de 2.554 lei, semnificativ sub media generală a categoriei.

Pensiile anticipate sunt încasate de 63.236 de persoane, cu o pensie medie de 2.508 lei. La pensiile de invaliditate apar 392.458 de beneficiari, cu o pensie medie de doar 1.086 lei. Dintre aceștia, 45.936 sunt încadrați în gradul I, 157.511 în gradul II și 189.011 în gradul III. Pensiile de urmaș sunt plătite către 446.463 de persoane, iar media este de 1.508 lei. Ajutorul social pentru pensionari ajunge la numai 92 de persoane, cu o valoare medie de 540 lei.

Asigurările sociale de stat: media urcă la 2.821 lei

Privit separat, sistemul de asigurări sociale de stat avea în martie 4.573.576 pensionari și o valoare totală a drepturilor de 12,9 miliarde de lei. Pensia medie lunară curentă a fost de 2.821 lei, foarte ușor peste cea din februarie și peste nivelul din martie anul trecut.

În acest segment, pensionarii cu perioade lucrate în agricultură rămân o categorie foarte vulnerabilă: 411.715 persoane, cu o pensie medie de numai 591 lei. Aici se vede una dintre marile fracturi ale sistemului românesc: media generală de peste 2.800 de lei coexistă cu sute de mii de beneficiari care nu ating nici măcar 600 de lei din pensia de bază.

La limită de vârstă, în sistemul de stat, sunt 3.678.365 pensionari, cu o pensie medie de 3.166 lei. Pensiile anticipate au o medie de 2.508 lei, iar cele de invaliditate rămân foarte joase: 1.086 lei per total, 949 lei pentru gradul I, 1.194 lei pentru gradul II și 1.029 lei pentru gradul III. Urmașii au o pensie medie de 1.523 lei.

Unde se află cei mai mulți pensionari agricultori și unde sunt cele mai mari pensii din această categorie

Foștii pensionari agricultori, integrați separat în statistică, numără 110.898 persoane. Valoarea totală a drepturilor plătite către această categorie a fost de 131,18 milioane de lei, iar pensia medie a ajuns la 1.183 lei. Chiar dacă se observă o creștere față de aceeași lună a anului trecut, această categorie rămâne mult sub media generală din sistem.

Cei mai mulți pensionari agricultori sunt în Iași, cu 6.941 persoane, urmați de Botoșani, cu 6.491, Dolj, cu 6.415, Teleorman, cu 5.800, Olt, cu 5.607, Suceava, cu 5.089 și Vaslui, cu 5.011. Imaginea confirmă că fostul sistem agricol continuă să apese mai ales în județele cu profil rural pronunțat.

La polul opus, cele mai puține dosare din această categorie sunt în sectoarele Capitalei: 45 de persoane în Sectorul 1, 74 în Sectorul 2, 56 în Sectorul 3, 50 în Sectorul 4, 51 în Sectorul 5 și 36 în Sectorul 6. Ilfov are 886 beneficiari.

În ceea ce privește pensia medie a agricultorilor, cele mai ridicate valori apar în Ialomița, cu 1.354 lei, Brăila și Mureș, cu câte 1.334 lei, Teleorman, cu 1.312 lei, Dolj, cu 1.294 lei, Buzău, cu 1.259 lei, Călărași, cu 1.252 lei și Tulcea, cu 1.248 lei. La capătul celălalt se află Gorj, cu numai 960 lei, Ilfov, cu 948 lei, și Bucureștiul, unde valorile sunt reduse și nerelevante statistic prin prisma numărului foarte mic de beneficiari.

Cum arată distribuția pe niveluri de pensie

Una dintre cele mai importante concluzii ale lunii martie este că baza sistemului rămâne formată din pensii mici și medii. În totalul sistemului, 657.193 de persoane aveau pensii de până la 1.000 de lei. Alte 235.554 erau în intervalul 1.001-1.200 lei, iar 119.724 în intervalul 1.201-1.300 lei. Cu alte cuvinte, peste un milion de pensionari se află încă sub pragul de 1.300 de lei.

În același timp, la vârful distribuției apar 501.848 de persoane cu pensii de peste 5.000 de lei. De asemenea, 428.386 de pensionari se află în intervalul 3.001-3.500 lei, 360.891 între 3.501 și 4.000 lei, iar 287.779 între 4.001 și 4.500 lei. Aceste cifre arată nu doar o creștere a segmentului de pensii mari, ci și o accentuare a inegalității interne.

În cazul agricultorilor, concentrarea este masivă în zona pensiilor mici. 37.553 de persoane au pensii de până la 1.000 lei, iar 19.386 sunt între 1.001 și 1.200 lei. După pragul de 2.500 lei, numărul beneficiarilor scade abrupt, iar peste 4.000 lei practic nu mai există beneficiari în această categorie.

Indemnizațiile și sporurile prevăzute de legi speciale

Pe lângă pensii, CNPP contabilizează și beneficiarii de indemnizații acordate în baza unor legi speciale. Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor persecutate politic în timpul dictaturii instaurate de la 6 martie 1945, în baza Decretului-Lege 118/1990: 196.654 beneficiari și o valoare lunară totală a indemnizațiilor de 296,63 milioane lei. Indemnizația medie este de 1.508 lei.

Urmează beneficiarii Legii 189/2000, cu 61.486 persoane și o indemnizație medie de 850 lei, precum și cei ai Legii 578/2004 privind soțul supraviețuitor, cu 64.962 beneficiari și o indemnizație medie de 128 lei.

Beneficiarii Legii 341/2004, adică revoluționarii și urmașii eroilor-martiri, sunt 12.321, iar indemnizația medie urcă la 2.182 lei. Uniunile de creație au 14.121 beneficiari, cu o indemnizație medie de 1.938 lei, iar artiștii care primesc indemnizație în baza Legii 109/2005 sunt doar 535, cu o medie de 345 lei. Pentru persoanele care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, sunt înregistrați 34.592 beneficiari, dar indemnizația medie este de numai 79 lei.

Veteranii și văduvele de război

În categoria indemnizațiilor acordate veteranilor, invalizilor și văduvelor de război sunt 10.441 beneficiari, cu drepturi totale lunare de 9,47 milioane lei și o valoare medie de 907 lei.

Cei mai numeroși sunt văduvele de veterani de război, 10.101 persoane, cu o valoare medie de 805 lei. Veteranii de război propriu-ziși sunt 271, însă aici media urcă la 4.284 lei. Văduvele de război sunt doar 11, cu o valoare medie de 4.025 lei, iar invalizii de război, în toate gradele, sunt doar 7 persoane, dar primesc între 4.417 și 5.764 lei, în funcție de grad.

Pensiile speciale: magistrații rămân detașați pe primul loc

Datele pe martie 2026 confirmă încă o dată că pensiile de serviciu continuă să aibă niveluri foarte ridicate față de sistemul public.

Cea mai mare pensie medie de serviciu este cea a beneficiarilor Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor: 25.542 lei. Numărul beneficiarilor este de 5.823, dintre care 2.523 au și componentă de contributivitate din BASS. Din total, pensia medie suportată din BASS este de 7.544 lei, iar cea suportată de la bugetul de stat este de 22.439 lei.

Personalul aeronautic civil navigant profesionist are 1.329 beneficiari și o pensie medie de serviciu de 13.123 lei. Beneficiarii Curții de Conturi sunt 692, cu o pensie medie de 10.554 lei. Personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete are 2.426 beneficiari și o pensie medie de 7.249 lei. Membrii corpului diplomatic și consular au 788 beneficiari și o pensie medie de 7.010 lei, iar funcționarii publici parlamentari sunt 870, cu o medie de 6.225 lei.

Această fotografie a lunii martie arată din nou ruptura dintre sistemul general și cel al pensiilor de serviciu. În timp ce pensia medie în sistemul total este de 2.782 lei, pensia medie a magistraților este de peste nouă ori mai mare.

O radiografie dură a lunii martie

Puse cap la cap, datele din martie 2026 arată un sistem dezechilibrat, cu presiune bugetară uriașă și cu diferențe foarte mari între categorii. Statul plătește lunar peste 13 miliarde de lei pentru pensii, dar milioane de beneficiari rămân la niveluri modeste, iar fostul sistem agricol continuă să tragă media în jos.

În paralel, legile speciale și pensiile de serviciu mențin insule de venituri foarte ridicate într-un peisaj în care masa mare a pensionarilor trăiește din sume aflate în zona 1.000-3.000 de lei. Din această perspectivă, martie 2026 nu aduce o schimbare de fond, ci confirmă că România are, de fapt, mai multe sisteme de pensii care coexistă sub aceeași umbrelă statistică.