DCBusiness Actualitate Stiri Proiect de 494 milioane de lei, răspunsuri cu porția. Ce nu spune CNAS despre noul PIAS

Proiect de 494 milioane de lei, răspunsuri cu porția. Ce nu spune CNAS despre noul PIAS

Carduri de sănătate
Noua platformă PIAS, în valoare de aproape 494 milioane de lei, este dezvoltată cu RASIROM. CNAS nu a comunicat DCBusiness contractantul, plățile și stadiul fizic al proiectului.

Noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate, un proiect de aproape 494 milioane de lei fără TVA, trebuie finalizată până la 31 august 2026. Cu mai puțin de o lună înaintea termenului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu spune însă cât din sistem este efectiv realizat, câți bani au fost plătiți și dacă toate componentele vor deveni funcționale la timp.

CNAS a lăsat fără răspuns inclusiv întrebarea privind identitatea contractantului sau contractanților proiectului.

Informația omisă din răspunsul oficial transmis DCBusiness poate fi găsită însă în declarațiile publice ale conducerii instituției: noua platformă este dezvoltată împreună cu RASIROM, regie autonomă aflată sub coordonarea Serviciului Român de Informații.

Mai mult, președintele CNAS vorbise public despre colaborarea cu RASIROM și despre rolul acesteia în dezvoltarea platformei. Cu alte cuvinte, Casa nu a comunicat redacției o informație pe care conducerea instituției o prezentase deja în alte intervenții.

CNAS a răspuns abia după somația DCBusiness

DCBusiness a transmis inițial solicitarea privind funcționarea PIAS/SIUI și stadiul noii platforme la 10 iunie. Cererea a fost retransmisă la 30 iunie, după lipsa unui răspuns.

La 17 iulie, redacția nu primise nici răspunsul, nici numărul de înregistrare și nici o notificare privind eventuala prelungire a termenului legal. CNAS a transmis documentul abia la 4 august, după ce DCBusiness a somat instituția să răspundă.

Documentul furnizat redacției este datat 6 iulie. Prin urmare, răspunsul exista, cel puțin formal, de aproape o lună, dar nu fusese transmis solicitantului.

Întârzierea este relevantă deoarece informațiile despre progresul noii platforme reflectă situația de la începutul lunii iulie, deși termenul final al proiectului este 31 august.

Proiect de aproape 494 milioane de lei

Potrivit răspunsului CNAS, proiectul noii platforme are o valoare totală de 493,9 milioane de lei fără TVA, iar termenul-limită de implementare este 31 august 2026.

Casa susține că 99% din valoarea finanțării a fost ”angajată”, iar activitățile aflate în derulare reprezintă aproximativ 85% din valoarea totală a proiectului.

Aceste date nu reprezintă însă un procent fizic de realizare.

O finanțare angajată nu este în mod obligatoriu și plătită, iar valoarea activităților aflate în derulare nu arată ce componente sunt terminate, testate, recepționate și pregătite pentru utilizare.

Din răspunsul CNAS nu se poate concluziona că noua platformă PIAS este finalizată în proporție de 85%.

Instituția nu a comunicat nici sumele plătite efectiv, nici valoarea lucrărilor recepționate și nici etapele care mai trebuie parcurse până la lansarea sistemului.

După implementare, proiectul ar urma să beneficieze de 36 de luni de mentenanță și suport tehnic.

RASIROM dezvoltă noua platformă

DCBusiness a cerut explicit CNAS să indice cine dezvoltă noua platformă, valoarea contractului sau contractelor și obiectul acestora.

Casa nu a furnizat informațiile.

Din declarațiile publice ale președintelui CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, rezultă însă că echipele CNAS au lucrat împreună cu RASIROM la dezvoltarea sistemului.

”Statul român se va implica direct printr-o instituție a statului român și le mulțumesc pe această cale celor de la Regia Autonomă RASIROM (...) și zecilor de colegi din CNAS, care au muncit împreună cu partenerii de la RASIROM pentru dezvoltarea acestei platforme”, a declarat președintele CNAS, citat de 360medical.

Acesta a precizat și că mentenanța noii platforme va fi asigurată ”tot prin dezvoltator”.

RASIROM este o regie autonomă de interes național și strategic, deținută integral de statul român. Potrivit informațiilor oficiale publicate de Serviciul Român de Informații, regia funcționează sub coordonarea SRI, care are calitatea de autoritate publică tutelară.

Rămâne însă neclară arhitectura contractuală a proiectului. CNAS nu a precizat dacă RASIROM este contractant unic, integrator principal sau coordonator al unui proiect în care sunt implicați și alți furnizori.

Casa nu a comunicat nici actul prin care regia a fost desemnată, valoarea contractului încheiat cu RASIROM, procedura utilizată, eventualii subcontractanți și sumele plătite fiecăruia.

Ce se lansează, de fapt, la 1 septembrie

Potrivit declarațiilor publice ale președintelui CNAS, portalul ”e-Sănătatea Mea”, integrat în noua PIAS, ar urma să devină disponibil de la 1 septembrie.

Portalul va permite pacienților să acceseze informații medicale și ar putea integra inclusiv date colectate de ceasuri sau brățări inteligente.

Lansarea acestui portal nu trebuie însă echivalată automat cu punerea în funcțiune a întregii platforme PIAS.

CNAS nu a explicat în răspunsul transmis DCBusiness dacă, la 1 septembrie, vor deveni operaționale toate componentele noii platforme sau numai portalul destinat pacienților.

Instituția nu a prezentat nici calendarul migrării datelor și serviciilor din sistemul actual și nu a spus dacă vechiul și noul PIAS vor funcționa o perioadă în paralel.

CNAS nu confirmă explicit că termenul va fi respectat

Deși menționează data de 31 august drept termen de implementare, CNAS nu afirmă explicit că acest termen este menținut și că întregul sistem va fi gata pentru utilizare.

Casa nu indică o dată exactă la care medicii, farmaciile, spitalele și ceilalți furnizori vor putea lucra integral prin noua platformă.

Lipsa unui calendar clar este cu atât mai importantă cu cât actualul PIAS/SIUI funcționează cu dificultate. CNAS recunoaște în răspunsul transmis DCBusiness că sincopele sunt provocate ”în principal de vechimea infrastructurii hardware și software”.

Platforma actuală gestionează operațiuni esențiale pentru sistemul sanitar, printre care verificarea calității de asigurat, validarea consultațiilor, eliberarea rețetelor și a biletelor de trimitere și raportarea serviciilor medicale.

Întrebările la care CNAS nu a răspuns

DCBusiness a transmis CNAS 20 de întrebări privind funcționarea actualului PIAS și construirea noii platforme. Instituția a răspuns mai clar la partea privind acordarea serviciilor medicale offline, dar a lăsat neclarificate o serie de informații tehnice, contractuale și financiare.

CNAS nu a comunicat:

  1. numărul exact de zile din 2026 în care PIAS/SIUI a avut întreruperi, erori majore sau funcționare degradată;
  2. numărul și durata incidentelor informatice;
  3. procentul fizic real de realizare a noii platforme;
  4. sumele efectiv plătite până în prezent;
  5. valoarea lucrărilor finalizate și recepționate;
  6. contractantul sau lista completă a contractanților;
  7. rolul contractual exact al RASIROM;
  8. valoarea și obiectul contractului sau contractelor;
  9. procedura prin care RASIROM a fost selectată sau desemnată;
  10. numele eventualilor subcontractanți și furnizori;
  11. componentele deja dezvoltate, testate și recepționate;
  12. etapele care mai trebuie parcurse până la lansare;
  13. dacă termenul de 31 august 2026 este menținut;
  14. data la care întreaga platformă va deveni complet funcțională;
  15. dacă la 1 septembrie va fi disponibil întregul PIAS sau numai portalul ”e-Sănătatea Mea”;
  16. dacă noul și vechiul sistem vor funcționa o perioadă în paralel;
  17. efectele financiare ale unei eventuale nerespectări a termenului PNRR;
  18. riscul pierderii integrale sau parțiale a finanțării europene;
  19. existența unui contract activ de mentenanță pentru actualul PIAS/SIUI;
  20. firma care asigură mentenanța sistemului actual, componentele acoperite și valoarea contractului;
  21. sancțiunile concrete aplicabile furnizorilor care refuză servicii medicale invocând nefuncționarea platformei.

Riscul privind banii europeni rămâne neclar

CNAS nu a explicat ce se întâmplă dacă noua platformă nu este finalizată până la termenul prevăzut prin PNRR.

Instituția nu a precizat dacă o eventuală întârziere poate conduce la pierderea integrală sau parțială a finanțării europene, dacă există un calendar pentru recuperarea întârzierilor sau dacă au fost stabilite penalități pentru contractanți.

În lipsa acestor informații, nu poate fi evaluat nici riscul bugetar pe care l-ar presupune nerespectarea termenului.

Ce a confirmat totuși CNAS despre drepturile pacienților

Casa a oferit un răspuns mai clar în privința serviciilor care trebuie acordate atunci când PIAS nu funcționează.

”Simpla indisponibilitate temporară a PIAS nu constituie un temei legal pentru refuzul emiterii biletului de trimitere sau pentru refuzul acordării unui serviciu medical”, arată instituția.

Prin urmare, dacă pacientul îndeplinește condițiile medicale și legale, trimiterea, rețeta sau serviciul medical pot fi acordate offline, urmând ca validarea și raportarea să fie realizate ulterior.

Pentru proiectul noii platforme, răspunsurile rămân însă mult mai puțin precise. La mai puțin de o lună înaintea termenului final, CNAS nu comunică procentul fizic de realizare, plățile efectuate, structura contractelor și data la care toate componentele sistemului vor putea fi utilizate.

Întrebarea centrală rămâne astfel deschisă: va deveni complet funcțională la 1 septembrie o platformă de aproape 494 milioane de lei sau va fi lansată doar una dintre componentele sale?

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.