Cum arată reforma Codului administrativ și ce se schimbă în primării. Proiectul, în linie dreaptă la Parlament

Senatul a adoptat o reformă amplă a Codului administrativ care schimbă modul în care sunt recrutați, evaluați și promovați funcționarii publici, inclusiv cei din primării și consilii județene. Deși proiectul privește în principal cariera personalului din sectorul public, efectele pot ajunge direct la investițiile locale, achizițiile publice și proiectele finanțate din fonduri europene.

Propunerea legislativă L449/2026 a fost adoptată de Senat luni, 27 iulie, cu 87 de voturi pentru, 10 împotrivă și 29 de abțineri. Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care urmează să ia decizia finală. Prin urmare, modificările nu sunt încă în vigoare.

Reforma este legată de jalonul 418 din Planul Național de Redresare și Reziliență, referitor la introducerea unui sistem de gestionare a resurselor umane bazat pe merit și competențe. Inițiatorii susțin că noul sistem ar trebui să permită o mai bună planificare a personalului și o corelare mai clară între atribuțiile angajaților și obiectivele instituțiilor publice.

Funcționarii vor fi împărțiți în funcție de domeniul de activitate

Una dintre schimbările importante este introducerea domeniilor funcționale în administrația publică. Responsabilitățile, atribuțiile și competențele fiecărui post vor trebui stabilite în funcție de domeniul în care activează funcționarul.

În administrația locală, această clasificare poate avea efecte directe asupra compartimentelor care gestionează investițiile, urbanismul, achizițiile publice, fondurile europene, serviciile juridice sau digitalizarea.

În prezent, potrivit expunerii de motive, fișele de post sunt adesea întocmite fără o analiză strategică a necesarului de personal și fără o legătură suficient de clară între competențele angajaților și obiectivele instituției. Inițiatorii consideră că această situație poate afecta alocarea eficientă a personalului și capacitatea autorităților de a-și îndeplini atribuțiile.

Din punct de vedere economic, delimitarea mai clară a responsabilităților ar putea reduce situațiile în care proiectele sunt întârziate deoarece nu este clar cine răspunde de documentații, avize, achiziții sau relația cu autoritățile de management.

Efectul nu va fi însă automat. Primăriile vor trebui să adapteze fișele de post, organigramele și procedurile interne, ceea ce poate presupune un efort administrativ semnificativ, în special pentru comunele și orașele care au deja deficit de personal.

Funcțiile de expert și inspector, transformate în posturi de consilier

Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile și instituțiile publice vor trebui să transforme funcțiile de expert și anumite funcții de inspector în funcții de consilier. Măsura se aplică inspectorilor care nu au în fișa postului atribuții efective de inspecție și control.

Funcționarii își vor păstra gradele profesionale corespunzătoare posturilor ocupate. Tot până la începutul anului 2027, instituțiile vor trebui să își actualizeze fișele de post și să precizeze domeniul funcțional aferent fiecărei funcții.

Măsura urmărește să elimine suprapunerile dintre funcțiile de consilier, expert și inspector. Potrivit documentelor care însoțesc proiectul, în numeroase instituții aceste posturi au atribuții similare, deși poartă denumiri diferite.

Pentru administrația locală, uniformizarea poate simplifica recrutarea și mobilitatea personalului între instituții. Pe de altă parte, procesul de reclasificare poate genera o perioadă de tranziție în care primăriile vor trebui să modifice organigrame, state de funcții și acte administrative.

Apar trei noi niveluri profesionale

Proiectul introduce trei noi niveluri pentru funcționarii publici de execuție din clasa I: superior nivel 2, superior nivel 3 și superior nivel 4.

Promovarea se va face prin concurs sau examen, în urma verificării cunoștințelor de specialitate și a competențelor necesare postului. Pentru nivelurile superioare vor fi organizate și probe suplimentare de testare a competențelor generale și specifice.

Numărul acestor posturi nu va putea depăși 20% din totalul posturilor aprobate la nivelul ordonatorului de credite. Pentru cel mai înalt nivel, superior nivel 4, limita va fi de 8%.

Primele concursuri pentru promovarea la nivelul superior 2 ar putea fi organizate începând cu 1 ianuarie 2027.

Pentru primării, noua scară profesională ar putea deveni un instrument de păstrare a specialiștilor cu experiență. În prezent, angajații care gestionează proiecte europene, achiziții sau investiții pot ajunge relativ repede la nivelul maxim al carierei de execuție, fără a avea o nouă posibilitate de promovare dacă nu trec într-o funcție de conducere.

O carieră mai lungă în funcțiile de execuție ar putea ajuta administrațiile să păstreze specialiștii care cunosc procedurile de finanțare și implementare a proiectelor. Există însă și un risc bugetar, deoarece promovările pot conduce la creșterea cheltuielilor salariale.

Reguli noi și pentru personalul contractual din primării

Proiectul introduce un regim unitar și pentru personalul contractual de specialitate din administrația centrală și locală. În această categorie pot intra administratorii publici, specialiștii IT, proiectanții, personalul medical și alte persoane care îndeplinesc atribuții complexe pentru care sunt necesare studii superioare.

Ocuparea posturilor se va face prin concurs, după reguli apropiate celor aplicabile funcționarilor publici. Promovarea va putea avea loc o dată la trei ani, în funcție de rezultatele profesionale și de calificativele obținute la evaluările anuale.

Autoritățile publice vor avea la dispoziție șase luni pentru a analiza posturile existente și a stabili care dintre ele presupun exercitarea prerogativelor de putere publică și care aparțin personalului contractual.

În cazul administrației locale, clasificarea posturilor contractuale va fi aprobată prin hotărâre a consiliului local sau județean, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean.

Unde apare legătura cu investițiile locale

Capacitatea unei primării de a realiza investiții nu depinde numai de existența banilor. Proiectele au nevoie de specialiști care să pregătească documentațiile tehnice, să organizeze achizițiile, să gestioneze contractele și să răspundă solicitărilor venite de la instituțiile care acordă finanțarea.

În acest context, reforma poate avea trei efecte economice importante.

În primul rând, recrutarea pe baza competențelor poate reduce riscul angajării unor persoane care îndeplinesc formal condițiile, dar nu au experiența necesară pentru gestionarea unor proiecte complexe.

În al doilea rând, noile trepte profesionale pot încuraja păstrarea angajaților cu experiență, în special în domenii în care administrația concurează cu sectorul privat pentru specialiști.

În al treilea rând, clarificarea fișelor de post și a responsabilităților poate limita blocajele administrative și transferarea răspunderii între compartimente.

Există însă și riscul ca primăriile cu personal redus să nu poată aplica rapid noile sisteme de evaluare, concurs și clasificare. Pentru acestea, reforma ar putea aduce inițial sarcini administrative suplimentare, fără o creștere imediată a capacității de implementare.

Consiliul Fiscal avertizează asupra costurilor

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a susținut proiectul și a apreciat că acesta creează cadrul necesar pentru un management bazat pe competențe, inclusiv pentru personalul contractual. ANFP consideră că reforma contribuie la îndeplinirea jalonului 418 din PNRR.

Consiliul Economic și Social a emis însă un aviz nefavorabil, fără a include în documentul publicat o motivare detaliată.

Consiliul Fiscal a atras atenția că introducerea celor trei noi niveluri profesionale și dezvoltarea platformei informatice pentru concursuri pot majora cheltuielile bugetare. Instituția a constatat că nu au fost prezentate documentele financiar-bugetare cerute pentru inițiativele care cresc cheltuielile statului și a solicitat transmiterea acestora.

Prin urmare, succesul reformei va depinde nu doar de modificarea Codului administrativ, ci și de resursele financiare și administrative puse la dispoziția primăriilor. Un sistem mai clar de recrutare și promovare poate crește capacitatea de implementare a investițiilor, dar aplicarea sa va necesita reorganizarea posturilor, actualizarea documentelor interne și pregătirea personalului responsabil de resursele umane.