Noi grade și concursuri pentru funcționari. Ce se întâmplă cu salariile

Funcționarii publici ar urma să promoveze în carieră în funcție de competențe și rezultate, nu doar de vechime, potrivit unei ample modificări a Codului administrativ adoptate de Parlament. Reforma introduce noi niveluri profesionale, concursuri suplimentare și evaluări bazate pe competențe, dar păstrează o putere importantă de decizie în mâinile conducerii fiecărei instituții.

Proiectul privind modificarea Codului administrativ a fost adoptat de Senat pe 27 iulie, cu 87 de voturi „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 29 de abțineri, iar Camera Deputaților l-a adoptat miercuri, 29 iulie. Legea a fost depusă pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale, înainte de a putea fi trimisă la promulgare.

Actul normativ este legat de Jalonul 418 din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România s-a angajat să introducă un sistem de gestionare a resurselor umane din administrație bazat pe merit și competențe.

În documentele care însoțesc proiectul, inițiatorii susțin că promovările trebuie să îi diferențieze pe funcționarii cu cele mai bune rezultate, iar avansarea să se bazeze pe competențe și pe istoricul performanțelor, nu exclusiv pe timpul petrecut într-un anumit grad profesional.

Trei noi niveluri pentru funcționarii ajunși la gradul superior

În prezent, cariera unui funcționar public de execuție este structurată prin gradele debutant, asistent, principal și superior. Reforma introduce încă trei trepte pentru funcționarii din clasa I care au ajuns deja la gradul superior:

superior – nivelul 2;

superior – nivelul 3;

superior – nivelul 4.

Noile poziții nu vor putea fi ocupate prin recrutarea directă a unor persoane din exterior, ci prin concursuri sau examene de promovare pentru funcționarii aflați deja în sistem.

Numărul acestor posturi va fi însă limitat. Funcțiile corespunzătoare noilor niveluri profesionale nu vor putea depăși, cumulat, 20% din numărul total de posturi aprobate la nivelul ordonatorului de credite. Pentru nivelul superior 4, plafonul va fi de maximum 8% din totalul posturilor.

Primele concursuri pentru promovarea la nivelul superior 2 ar putea fi organizate începând cu 1 ianuarie 2027.

Nota maximă la competențe, condiție pentru promovare

Accesul la noile trepte profesionale nu va fi automat. Funcționarul va trebui să treacă un examen sau un concurs în cadrul căruia vor fi verificate atât cunoștințele de specialitate, cât și competențele necesare postului.

Pentru a se putea înscrie la concurs, acesta va trebui să demonstreze că deține cel puțin una dintre competențele generale cerute pentru noul nivel la nivel maxim. Competența respectivă trebuie să fi fost evaluată anterior cu nota 5 din 5 în cadrul evaluării anuale a performanței profesionale.

Pentru prima promovare în noile niveluri va fi necesară o vechime de cel puțin un an în instituția respectivă. Trecerea de la un nivel superior la următorul va necesita cel puțin trei ani petrecuți în nivelul profesional deținut.

Legea creează astfel o carieră mai lungă pentru funcționarii de execuție, care în prezent pot ajunge relativ repede la gradul profesional superior și apoi rămân fără o perspectivă clară de promovare dacă nu ocupă o funcție de conducere.

Crește automat și salariul?

Reforma leagă promovarea de competențe și performanță, însă nu introduce o formulă prin care salariul fiecărui funcționar să fie calculat automat în funcție de rezultatele obținute.

Eventualele creșteri salariale vor depinde de încadrarea noilor niveluri profesionale în sistemul de salarizare bugetară și de fondurile disponibile. Legea modifică structura carierei, dar nu stabilește concret salariile aferente fiecărei noi trepte și nici nu obligă instituțiile să organizeze un anumit număr de promovări.

Mai mult, conducătorii instituțiilor vor aproba organizarea concursurilor și transformarea posturilor, în limitele procentuale stabilite de lege. În practică, performanța va crea posibilitatea promovării, nu dreptul automat la o funcție sau la un salariu mai mare.

Consiliul Fiscal a atras atenția că introducerea celor trei niveluri profesionale și dezvoltarea unei noi platforme informatice pentru concursuri pot majora cheltuielile bugetare. Instituția a constatat că nu au fost prezentate documentele financiare cerute de lege pentru proiectele care pot conduce la creșterea cheltuielilor statului.

Personalul contractual intră sub supravegherea ANFP

Reforma nu îi vizează numai pe funcționarii publici, ci și personalul contractual din administrație.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici va primi atribuții noi privind elaborarea politicilor, monitorizarea reglementărilor și gestionarea personalului contractual. ANFP va putea aviza cadrele de competență, va realiza analize privind structura personalului și va urmări aplicarea noilor reguli în instituții.

Personalul contractual de specialitate va fi evaluat anual și va putea promova prin examen sau concurs. Promovarea în gradul imediat superior se va putea realiza, în principiu, o dată la trei ani, cu condiția ca angajatul să fi primit calificativul „bine” de cel puțin două ori în ultimii trei ani de activitate.

Instituțiile vor trebui, de asemenea, să își analizeze organigramele și să stabilească ce posturi presupun exercitarea unor prerogative de putere publică și ce posturi pot rămâne contractuale.

În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii, anumite posturi contractuale vor putea fi transformate în funcții publice. Persoanele angajate pe perioadă nedeterminată vor putea fi numite în funcțiile publice rezultate dacă îndeplinesc condițiile legale. Drepturile salariale vor fi apoi stabilite potrivit funcției publice în care au fost numite.

Poate reforma să reducă politizarea?

Introducerea unor criterii de competență, a unor probe suplimentare și a înregistrării audio-video a concursurilor poate reduce spațiul pentru numiri arbitrare. Proiectul prevede că toate probele din etapa de recrutare, cu excepția verificării eligibilității, vor fi înregistrate audio-video, iar ANFP va trebui să dezvolte platforma informatică de concurs în cel mult 24 de luni.

Totuși, legea nu elimină complet influența conducerii instituțiilor. Șefii autorităților vor decide dacă organizează concursurile de promovare, vor putea introduce criterii suplimentare de evaluare pentru personalul contractual și vor aproba transformarea posturilor.

Eficiența reformei va depinde, prin urmare, de cât de clare și măsurabile vor fi obiectivele individuale și de modul în care evaluările vor fi aplicate în fiecare instituție.

Chiar expunerea de motive admite că, în prezent, fișele de post sunt întocmite neuniform, responsabilitățile nu sunt legate suficient de obiectivele instituției, iar departamentele de resurse umane sunt concentrate mai degrabă pe respectarea procedurilor decât pe dezvoltarea profesională și managementul performanței.

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ

Proiectul a primit aviz favorabil din partea ANFP și a comisiilor parlamentare, însă Consiliul Economic și Social l-a avizat negativ.

CES a criticat în special extinderea asupra personalului contractual a unor reguli privind incompatibilitățile, conflictele de interese și conduita aplicabile funcționarilor publici. Instituția consideră că funcționarii publici și angajații contractuali au statute juridice diferite și că unele prevederi pot intra în conflict cu legislația muncii.

Reforma promite, astfel, o administrație în care promovarea să depindă mai mult de rezultate. Testul real va veni însă după intrarea în vigoare: dacă evaluările vor deveni efectiv obiective sau dacă noile niveluri profesionale vor fi distribuite discreționar, după aceleași practici pe care legea declară că vrea să le înlocuiască.