Vacanța de o săptămână a devenit un lux pentru majoritatea românilor. Nu mai puțin de 61,4% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani nu și-au permis, în 2025, să petreacă o săptămână de concediu în afara casei, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
România ocupă detașat primul loc în Uniunea Europeană și se află la aproape 15 puncte procentuale de următoarea țară din clasament, Grecia, unde 46,6% din populație nu își permite un astfel de concediu.
Media europeană este de 27,5%, ceea ce înseamnă că ponderea înregistrată în România este de peste două ori mai mare. Altfel spus, dacă la nivelul Uniunii aproximativ unul din patru oameni nu își permite o săptămână de vacanță, în România problema afectează mai mult de șase persoane din zece.
Datele devin și mai îngrijorătoare atunci când sunt comparate cu cele din anul precedent. În 2024, 58,6% dintre români declarau că nu își permit o săptămână de concediu departe de casă.
Într-un singur an, proporția a crescut cu 2,8 puncte procentuale, până la 61,4%. La nivelul întregii Uniuni Europene, creșterea a fost mult mai mică, de numai 0,5 puncte procentuale, de la 27% la 27,5%.
Prin urmare, România nu doar că a rămas pe ultimul loc, ci s-a îndepărtat și mai mult de media europeană.
După România și Grecia urmează Bulgaria și Ungaria, ambele cu o pondere de 39,1%. La polul opus se află Luxemburg, unde numai 10,6% din populație nu își permite o săptămână de vacanță, Suedia, cu 12,4%, și Țările de Jos, cu 12,8%, potrivit datelor Eurostat publicate la 30 iulie.
Clasamentul scoate în evidență diferența dintre creșterile nominale raportate în statisticile economice și nivelul de trai resimțit efectiv de populație.
Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.914 lei în decembrie 2025, față de 5.645 de lei în decembrie 2024. Creșterea nominală a fost de 4,8%, potrivit Institutului Național de Statistică.
În aceeași perioadă, însă, prețurile de consum au crescut cu 9,7%. Raportată la inflație, majorarea salariului mediu nu a reprezentat un câștig real, ci o pierdere de aproximativ 4,5% din puterea de cumpărare.
Mai mult, salariul mediu este influențat în luna decembrie de prime și bonusuri și nu descrie situația tuturor angajaților. O mare parte dintre români câștigă sub această valoare, iar pensionarii, șomerii și persoanele care trăiesc din activități ocazionale nu sunt reflectați de indicatorul salarial mediu.
În aceste condiții, veniturile mai mari înscrise pe fluturașul de salariu nu garantează automat și posibilitatea de a plăti transportul, cazarea și mesele pentru o familie timp de șapte zile.
Și economia României a continuat să crească în termeni nominali, însă avansul real a fost modest. Produsul Intern Brut a crescut cu numai 0,7% în 2025 față de anul anterior, conform datelor INS.
Acest contrast arată limitele indicatorilor economici generali. PIB-ul poate crește, salariul mediu poate urca, iar veniturile bugetare pot fi mai mari, fără ca toate gospodăriile să simtă o îmbunătățire comparabilă.
Vacanța este, de regulă, una dintre primele cheltuieli eliminate atunci când bugetul familiei este presat de alimente, utilități, rate, chirie, transport sau medicamente. Tocmai de aceea, imposibilitatea de a plăti o săptămână de concediu este folosită de Eurostat ca indicator al deprivării materiale.
Indicatorul nu măsoară câți oameni au plecat efectiv în vacanță și nici dacă aceștia și-au dorit să călătorească. El măsoară persoanele care trăiesc în gospodării ce declară că nu și-ar putea permite financiar o săptămână de concediu anual în afara locuinței.
În ultimii ani, România a recuperat o parte din decalajul economic față de statele occidentale atunci când PIB-ul pe locuitor este ajustat la diferențele de preț. Această apropiere nu s-a tradus însă uniform în bunăstarea gospodăriilor.
Creșterea costului vieții, diferențele mari dintre venituri și concentrarea locurilor de muncă bine plătite în câteva orașe fac ca media națională să ascundă realități foarte diferite.
Pentru gospodăriile cu venituri mici, o vacanță nu concurează cu alte forme de consum discreționar, ci cu plata facturilor și cumpărarea produselor de bază. Rezultatul este vizibil în clasamentul Eurostat: România se află cu 33,9 puncte procentuale peste media UE și cu 50,8 puncte peste Luxemburg.
Astfel, dincolo de recordul negativ european, procentul de 61,4% arată cât de fragilă rămâne puterea de cumpărare a unei mari părți a populației. Pentru milioane de români, o săptămână de concediu nu este o alegere amânată, ci o cheltuială pe care bugetul familiei nu o poate suporta.
