DCBusiness › Articole recomandate › Poprirea salariilor. Ce se întâmplă când sunt mai mulți creditori

Poprirea salariilor. Ce se întâmplă când sunt mai mulți creditori

Oana Pavelescu
13 DECEMBRIE 2023
Care sunt explicațiile
Există posibilitatea ca poprirea să se instituie pe același salariu iar întrebarea care se pune este ce se întâmplă în acest caz, cu câți bani rămâne angajatul.

Codul de Procedură Civilă are prevăzută o astfel de situație la articolul 729 alineatul (1) litera a) care spune că anumite sume precum salariile, alte venituri periodice, pensiile și alte plăți destinate susținerii financiare pot fi reținute astfel:

  • Până la jumătate din venitul lunar net pentru sumele datorate ca obligații de întreținere sau alocații pentru copii;

  • Până la o treime din venitul lunar net pentru alte datorii;

Dacă există mai multe rețineri asupra aceleiași sume, suma totală reținută nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de tipul datoriilor, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Mai trebuie menționat faptul veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.

În conformitate cu articolul 781 alineatul (5) din Codul de Procedură Civilă, anumite sume nu pot fi reținute prin poprire:

  • cele destinate unei situații speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul nu poate dispune.

  • cele reprezentând credite nerambursabile sau finanțări primite de la instituții naționale sau internaționale pentru programe sau proiecte.

  • cele aferente drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data instituirii popririi. În cazul în care există mai multe popriri asupra aceluiași cont, termenul de 3 luni pentru plata drepturilor salariale viitoare se calculează o

  • singură dată de la instituirea primei popriri.

Astfel, instituirea popririi și stabilirea limitelor acesteia, precum și excepțiile de la poprire, sunt stabilite de lege în funcție de venituri și destinația acestora, fără a lua în considerare situația familială a debitorului. Numărul membrilor familiei nu este relevant în privința popririi, atâta timp cât venitul net al debitorului nu este inferior salariului minim net pe economie.

Cu toate acestea, dacă debitorul nu dispune de alte mijloace de subzistență, el poate solicita ca o parte din venituri să fie alocate pentru întreținerea sa și a familiei sale pe durata urmăririi, conform prevederilor articolului 833 din Codul de Procedură Civilă.

Prin urmare, debitorul poate invoca aceste dispoziții legale prin depunerea unei cereri către executorul judecătoresc. 

Oana Pavelescu
Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele