Lovitură pentru magistrații militari: ÎCCJ închide disputa salarială

Decizia care închide disputa

Prin Decizia nr. 401 din 17 noiembrie 2025, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel București, dar a stabilit, cu valoare obligatorie, interpretarea corectă a normelor legale privind salarizarea magistraților militari.

Instanța supremă a tranșat definitiv dacă judecătorii și procurorii militari pot cumula elemente salariale specifice sistemului de justiție cu cele din sistemul militar. Răspunsul este clar: nu există un drept la salarizare cumulativă.

Citește și: Pensii și apărare națională: garanțiile anunțate de Nicușor Dan

Un singur regim de salarizare, nu două

Potrivit ÎCCJ, magistrații militari sunt salarizați exclusiv conform reglementărilor aplicabile sistemului de justiție. Deși aceștia au statut militar, acest aspect nu le conferă dreptul de a beneficia simultan de elemente salariale specifice cadrelor militare.

Instanța arată că dispozițiile din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice trebuie interpretate unitar, iar trimiterile dintre anexele legii nu pot fi folosite pentru a crea un regim salarial dublu. Regimul aplicabil este cel corespunzător funcției de magistrat, nu o combinație între două sisteme distincte.

Hotărârea ÎCCJ este obligatorie pentru toate instanțele, potrivit Codului de procedură civilă, și pune capăt practicilor neunitare din instanțe, unde existau interpretări diferite privind drepturile salariale ale magistraților militari.

Decizia are un impact direct asupra:

• bugetului public, prin limitarea unor potențiale majorări salariale;

• litigiilor aflate pe rol, care vor trebui soluționate în acord cu interpretarea ÎCCJ;

• politicilor de salarizare din sistemul de justiție și din cel de apărare.

Context mai larg: presiune pe cheltuielile bugetare

Clarificarea vine într-un context în care cheltuielile de personal din sectorul public sunt atent monitorizate, iar autoritățile încearcă să limiteze interpretările care pot genera costuri suplimentare pentru bugetul de stat.

Prin această decizie, Înalta Curte confirmă principiul potrivit căruia statutul special al unei categorii profesionale nu justifică automat cumulul de beneficii salariale, în lipsa unei prevederi legale explicite.