Dumitru Chisăliță: ATR-urile au devenit vehicul speculativ. „Sunt mai mulți cei care vând dosare decât cei care vor să construiască”
Blocajul creat de avizele tehnice de racordare nu este o problemă apărută peste noapte, ci rezultatul unei acumulări de ani de zile, alimentate de lipsă de transparență, influență politică și folosirea ATR-urilor ca instrument speculativ. Este una dintre cele mai dure concluzii formulate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-un interviu acordat DCNews.
Potrivit acestuia, ATR-ul - avizul tehnic de racordare - funcționează ca un fel de certificat de naștere al unei viitoare investiții în energie. Fără acest document, un proiect nu poate merge mai departe. Problema apare însă atunci când aceste avize sunt obținute nu pentru investiții reale, ci pentru a bloca locul în rețea și pentru a fi valorificate ulterior.
Dumitru Chisăliță explică mecanismul printr-o comparație simplă: „Odată emis, el creează un blocaj. Adică gândiți-vă că este ca o promisiune de vânzare a unui apartament dintr-un bloc. Dacă am promis odată că voi vinde un apartament, eu nu pot să vând decât câte apartamente sunt într-un bloc”.
Cu alte cuvinte, un ATR rezervă capacitate în rețea. Dacă titularul nu construiește nimic, capacitatea rămâne blocată, iar un investitor real poate fi împiedicat să dezvolte un proiect.
80.000 MW blocați pe hârtie
Chisăliță spune că România a ajuns într-o situație absurdă, în care există aproximativ 80.000 MW blocați prin ATR-uri, mult peste capacitatea reală de absorbție a sistemului. El arată că fenomenul nu este nou, ci are o vechime de cel puțin zece ani, dar s-a acutizat în ultimii șase-șapte ani.
„Această situație o avem de cel puțin 10 ani de zile. E adevărat că s-a acutizat cumva în ultimii șase-șapte ani”, spune Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, efectul direct este blocarea celor care ar avea bani, capacitate și interes real să construiască.
„Pur și simplu aceste ATR-uri îi blochează pe cei care ar vrea să facă ceva”, afirmă Chisăliță.
Dosare vândute pe milioane de euro
Partea cea mai sensibilă a fenomenului este transformarea ATR-urilor într-un vehicul speculativ. Chisăliță spune că mulți titulari nu urmăreau să ridice efectiv capacități de producție, ci să construiască un pachet birocratic pe care să îl vândă ulterior.
„Mulți dintre cei care și-au obținut ATR-ul au ținut un frumos speculativ, în sensul în care ei doreau să întocmească un dosar, să aibă ATR-ul, să aibă niște promisiuni de vânzare pentru niște terenuri pe care s-ar fi montat panouri fotovoltaice sau turbine eoliene, să aibă niște avize de la diverse alte organe și după ce aveau acest dosar vindeau acest dosar pe bani foarte mulți. Vorbim de milioane de euro către cineva care era interesat”, a explicat acesta.
Chisăliță nu spune că existența unor dezvoltatori care pregătesc documentații pentru investitori este, în sine, anormală. Dimpotrivă, el admite că practica poate avea o logică economică, mai ales pentru fonduri de investiții străine care nu vor să piardă timp adunând avize în România.
Problema apare atunci când piața este invadată de dosare speculative, iar investiția reală devine excepția.
„S-a ajuns în situația paradoxală că sunt mai mulți cei care vând dosare decât cei care vor să construiască. Și atunci de aici a apărut blocajul”, a spus Chisăliță.
Citește și: Rețeaua României, blocată până în 2035! Proiecte fantomă țin locul ocupat
Influență politică și lipsă de transparență
În analiza sa, Dumitru Chisăliță leagă blocajul ATR-urilor de modul în care au funcționat instituțiile din energie. El susține că avizele nu au fost acordate întotdeauna transparent, iar structurile de conducere au fost marcate de numiri politice.
„Aceste ATR-uri n-au fost date neapărat într-un mod foarte transparent”, spune acesta, adăugând că au existat avantaje pentru unii și dezavantaje pentru alții.
Chisăliță pune fenomenul pe seama unei combinații de dezechilibru, influență politică și numiri făcute pe criterii politice în instituțiile care au avut rol în apariția acestor blocaje.
„Din nou lipsă de echilibru, din nou influență politică, din nou numirea unor oameni exclusiv pe criterii politice în zona instituțională, acolo unde apar aceste ATR-uri, a făcut să avem fenomenul pe care îl avem în momentul de față”, a afirmat președintele Asociației Energia Inteligentă.
Avertisment: statul riscă să repete greșeala certificatelor verzi
Chisăliță spune că blocajul trebuie eliminat, dar atrage atenția că intervenția statului trebuie făcută inteligent. El invocă precedentul certificatelor verzi, când România a oferit beneficii investitorilor în regenerabile, iar apoi le-a tăiat, generând litigii și costuri pentru stat.
„Trebuie să o facem într-un mod foarte inteligent. De ce? Pentru că noi am mai avut o situație în 2008, atunci când tot așa, datorită unor implicații politice, am acordat foarte multe certificate verzi pentru cei care veneau să investească în regenerabile și după doi ani de zile am venit și le-am tăiat”, a spus Chisăliță.
El avertizează că o intervenție brutală, fără o construcție juridică solidă, poate duce din nou la procese pierdute de stat.
„Cei care au fost în poziția de a avea acele beneficii la un moment dat pur și simplu au dat în judecată statul român, au câștigat în instanță și acum plătim astfel de abordări neinteligente”, a mai spus acesta.
„Aceiași oameni” nu pot debloca sistemul
Cea mai dură concluzie a lui Dumitru Chisăliță vizează chiar capacitatea actualului aparat instituțional de a rezolva problema. El spune că oamenii care au contribuit, prin lipsă de profesionalism, obediență sau influențe politice, la apariția blocajului nu pot fi cei care îl vor elimina.
„Eu nu cred că niște oameni care, repet, sub o anumită obediență sau dintr-o lipsă de profesionalism sau din considerente politice ne-au adus în faza asta de a avea acest blocaj pe ATR, aceiași oameni pot să deblocheze”, afirmă Chisăliță.
El formulează și mai tranșant ideea: „Nu cred într-o astfel de construcție. Un om care până ieri lucra împotriva României, peste noapte și-a schimbat freza și lucrează în interesul României”.
În esență, analiza lui Dumitru Chisăliță arată că problema ATR-urilor nu este doar una tehnică. Este o problemă de guvernanță, transparență și control instituțional. România nu are doar capacitate blocată în rețea, ci și o piață de proiecte energetice sufocată de documentații speculative, create pentru tranzacționare, nu pentru construcție.