Autoritățile sanitare încearcă să determine sursa bolii care provoacă inflamarea ficatului și care a afectat cel puțin 169 de copii, cu vârste cuprinse între 1 lună și 16 ani, începând cu 21 aprilie, a precizat sâmbătă OMS într-un comunicat. Cauzele tipice ale hepatitei virale au fost excluse. 

Agenția Națiunilor Unite a fost notificată pe 5 aprilie cu privire la 10 cazuri în rândul unor copii anterior sănătoși din centrul Scoției, care prezentau icter, diaree, vărsături și dureri abdominale. Trei zile mai târziu, 74 de cazuri fuseseră identificate în Marea Britanie.

La 21 aprilie, în Marea Britanie erau 114 cazuri, urmate de 13 în Spania, 12 în Israel, nouă în SUA și încă 21 de cazuri răspândite în Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia. Mulți au fost infectați cu o tulpină de adenovirus, o familie de virusuri care provoacă o serie de boli, inclusiv răceala comună.

"Nu este clar încă dacă a existat o creștere a numărului de cazuri de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar care nu sunt detectate", a declarat OMS. "În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în curs de desfășurare pentru agentul cauzal".

Șaptesprezece copii, sau aproximativ 10% din cazuri, au avut nevoie de un transplant de ficat și a fost raportat cel puțin un deces, a precizat OMS. Este "foarte probabil că vor fi detectate mai multe cazuri înainte de a se putea confirma cauza și de a se putea pune în aplicare măsuri mai specifice de control și prevenire", a precizat agenția.

Citește și: Covid-19. Sechele de coșmar la copii. Cele mai afectate organe

Simptomele includ inflamarea ficatului, cu enzime hepatice marcate la un nivel ridicat, și icter, precedat de dureri abdominale, diaree și vărsături. Virusurile comune care provoacă hepatita virală acută - virusurile hepatitice A, B, C, D și E - nu au fost detectate în niciunul dintre cazuri, a precizat OMS.

Nici călătoriile internaționale sau legăturile cu alte țări nu au dezvăluit încă niciun indiciu. Teste toxicologice și teste microbiologice suplimentare sunt în curs de desfășurare în țările afectate, care au inițiat, de asemenea, activități de supraveghere sporită. 

Adenovirusul a fost detectat în peste 40% din cazuri. Dintre probele de virus care au fost supuse testelor moleculare, 18 au fost identificate ca fiind de tip F 41, a precizat OMS. În 19 cazuri s-a constatat că există o coinfecție SARS-CoV-2 și adenovirus.

Mai mult de 50 de tipuri de adenovirusuri pot provoca infecții la om, potrivit OMS. De obicei o cauză a infecțiilor transmisibile, acestea provoacă cel mai frecvent boli respiratorii. În funcție de tip, acestea pot provoca și alte boli, precum gastroenterita, conjunctivita și infecția vezicii urinare. 

Adenovirusul de tip 41, tulpina implicată în focarul de boală hepatică, provoacă de obicei diaree, vărsături și febră, adesea însoțite de simptome respiratorii. Chiar dacă adenovirusul este investigat ca o posibilă cauză a epidemiei, acesta nu explică pe deplin gravitatea simptomelor, a precizat OMS.

"Deși au fost raportate cazuri de hepatită la copii imunocompromiși cu infecție cu adenovirus, nu se știe dacă adenovirusul de tip 41 este o cauză de hepatită la copii sănătoși", a precizat aceasta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.