„Prezența dumneavoastră aici denotă interes pentru subiecte esențiale. Dacă adăugăm Sănătate, Mediu, Energie și Agricultură sustenabilă, practic avem toate domeniile de interes pentru dezvoltarea strategică a României”, a declarat Cîmpeanu, subliniind că finanțarea învățământului superior este un subiect care „ne arde” și nu mai poate fi amânat.

Un exemplu funcțional: ApaNova și lecția de durabilitate

În opinia sa, una dintre barierele majore în calea soluțiilor alternative de finanțare este „reticența istorică” față de parteneriatele public-private, generate de eșecuri anterioare. Cîmpeanu a subliniat însă că există exemple de succes, cum ar fi parteneriatul dintre ApaNova și municipalitatea Bucureștiului, care funcționează de peste două decenii și a beneficiat de investiții private de peste 700 de milioane de euro.

„Trebuie să învingem această teamă. Este momentul să dăm drept exemplu de bună practică și parteneriatele de succes”, a spus fostul ministru, adăugând că paradigma finanțării se schimbă atât la nivel național, cât și european, iar universitățile trebuie să se adapteze.

Învățământul dual, o oportunitate pierdută?

Cîmpeanu a vorbit și despre inițiativele de finanțare lansate în pandemie, menționând alocarea a un miliard de euro pentru digitalizare, infrastructură socială și dezvoltarea învățământului dual. Dintre cele 29 de proiecte contractate pentru campusuri de învățământ dual, doar unul a fost finalizat (la Oradea), iar pentru alte trei mai există șanse de implementare. În cazul universității unde a avut loc dezbaterea, proiectul este practic abandonat, cu „șanse zero” de a fi continuat.

„În anul 2020 aveam zero finanțare pentru învățământ superior. Ulterior, s-au alocat 1 miliard de euro pentru trei direcții: digitalizare, infrastructură socială și învățământ dual. Pentru învățământul dual s-au contractat 29 de proiecte, dar realitatea este dură – doar unul e finalizat, și mai sunt șanse pentru încă trei”, a spus Cîmpeanu.

De la entuziasm la stagnare: realitatea din teren

Inițial, Comisia Europeană a acceptat 10 campusuri de învățământ dual, câte două pe fiecare regiune. Sprijinul guvernamental a crescut numărul acestora la 29, dar multe au rămas doar pe hârtie. Cîmpeanu a remarcat că entuziasmul s-a lovit de realitățile bugetare și de lipsa unor mecanisme sustenabile de implementare. „Anul trecut, bugetul României arăta un pic mai bine și eram un pic mai mici decât suntem astăzi”, a comentat el ironic.

Concluzia: e nevoie de curaj și coerență

Profesorul a transmis că România are nevoie de o asumare curajoasă a reformei în educație, iar parteneriatele public-private pot oferi oxigen unui sistem blocat în subfinanțare cronică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.