Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, în urma unei renegocieri complexe care a permis țării noastre să își mențină accesul la toate fondurile nerambursabile și să prelungească termenele de funcționare pentru mai multe centrale energetice pe cărbune.

România, 21,4 miliarde de euro prin noul PNRR

După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste sume vor fi direcționate către investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

Potrivit Guvernului, principalul obiectiv al revizuirii a fost păstrarea integrală a granturilor europene și ajustarea jaloanelor astfel încât termenele de implementare să fie realiste. În lipsa acestor modificări, România risca să piardă fondurile de împrumut până anul viitor, din cauza neîndeplinirii unor condiții asumate anterior.

Centralele pe cărbune rămân active până în 2029

Una dintre cele mai importante derogări obținute privește sectorul energetic, unde Comisia Europeană a aprobat menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din Gorj (Rovinari și Turceni), Hunedoara (Valea Jiului), precum și din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).

Astfel, trei grupuri energetice vor rămâne operaționale până la finalul anului 2029, iar alte două cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Decizia are un impact semnificativ atât asupra securității energetice a țării, cât și asupra păstrării locurilor de muncă – peste 4.500 de angajați vor continua să lucreze în aceste unități.

Citește și: Rectificare bugetară 2025: Creșteri de bugete pentru proiectele PNRR și fondurile europene

„Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone”, se arată în comunicatul oficial.

În paralel, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare a energiei, proiecte care vor beneficia de finanțare prin noul PNRR.

De la decarbonizare la pragmatism energetic

Revizuirea planului a fost necesară și din cauza faptului că unele investiții care trebuiau să înlocuiască producția pe cărbune nu au fost realizate la timp. România s-a angajase inițial să închidă toate centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, însă acest obiectiv s-a dovedit imposibil de îndeplinit fără a pune în pericol siguranța energetică.

„Dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României”, precizează Guvernul.

Un pas pentru credibilitate și stabilitate

Executivul susține că acest acord cu Bruxellesul reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității României în fața partenerilor europeni. „Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României”, se arată în mesajul oficial.

România are acum un PNRR realist, adaptat la nevoile economiei și ale comunităților locale, cu accent pe investițiile directe în spitale, infrastructură, energie verde și digitalizare.

„A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism și argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România”, au transmis reprezentanții Guvernului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.