Guma nu era mentolată ci una mai puțin plăcută, făcută dintr-o bucată de rășină, culeasă din trunchiul unui mesteacăn și fiartă. Este posibil ca femeia să fi mestecat rășina pentru calitățile sale antiseptice, probabil că aceasta suferea din cauza durerilor date de un dinte stricat.

În cele din urmă guma a fost scuipată iar șase mii de ani mai târziu oamenii de știință au găsit-o și au supus-o unor analize minuționase petru a găsi mai multe informații genetice.

Cercetătorii nu numai că au găsit întregul genom al celei care a mestecat rășina dar au stabilit și sexul, culoarea ochilor, a pielii și părului, cît și microbiomul cavității bucale.

Oraș vechi de 2.700 de ani, descoperit în Etiopia

Printre informațiile genetice, cercetătorii au descoperit că femeia mâncase carne de rață și alune de pădure.
Oamenii de știință au mai aflat despre femeie că făcea parte din categoria vânătorilor-culegători, la mii de ani după ce agricultura fusese inventată.

Un lucru care i-a intrigat pe oamenii de știință a fost dat de fenotipul femeii, cu alte cuvinte caracteristicile fizice ale acesteia. În istoria recentă, Europa nordică a fost populată cu oameni cu piele și părul deschisa la culoare pentru a-i ajuta pe aceștia la sintetizarea vitaminei D, în timp ce în zonele sudice oamenii au pielea mai închisă, aceștia neavând atâta nevoie de sintetizare și să fie mai bine protejați de soare.

Analiza generică a scos la iveală că această femeie avea ochii albaștrii dar pielea și părul închise la culoare, ceea ce înseamnă că în perioada respectivă acest fenotip era unul comun.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.