Numărul firmelor dizolvate a explodat cu 47% la început de 2026

Mediul de afaceri românesc traversează o perioadă de turbulențe accentuate la începutul acestui an, conform celor mai recente date furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Statistica oficială pentru luna ianuarie 2026 indică o realitate îngrijorătoare: numărul firmelor care și-au încetat activitatea prin dizolvare a crescut cu 47,22% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Concret, am asistat la un salt de la 3.670 de radieri în ianuarie 2025, la un total de 5.403 unități în prima lună a acestui an.

Bucureștiul și marile centre economice conduc topul închiderilor

Analiza teritorială relevă faptul că marile hub-uri economice ale țării sunt și cele mai afectate de acest fenomen de contracție. Capitala rămâne, previzibil, punctul fierbinte pe harta dizolvărilor, cu 998 de firme care au pus lacătul pe ușă, marcând o creștere de peste 50% față de anul precedent. Tendința se menține și în alte județe cu activitate comercială intensă, precum Constanța și Cluj, unde procentele de creștere depășesc pragul de 52%.

Situația este la fel de tensionată în vestul și sudul țării. Județul Timiș a raportat un avans de 65% al dizolvărilor, în timp ce județul Dolj a înregistrat una dintre cele mai abrupte ascensiuni, cu o creștere de 82,3%. Aceste cifre sugerează o presiune economică resimțită acut în zonele care, în mod tradițional, reprezentau motoarele de creștere ale economiei naționale.

Județele unde supraviețuirea business-ului a devenit o provocare majoră

Deși volumele cele mai mari de dizolvări se regăsesc în orașele mari, dinamica cea mai agresivă a fost raportată în județe precum Galați și Mureș. Aici, numărul firmelor dizolvate s-a mai mult decât dublat, cu creșteri de 138,81%, respectiv 131,71%. Aceeași traiectorie ascendentă, care depășește pragul de 100%, a fost observată și în Covasna sau Gorj, indicând o vulnerabilitate crescută a micilor antreprenori din aceste regiuni în fața contextului economic actual.

La polul opus, Mehedinți și Satu Mare sunt singurele zone din România care au reușit să sfideze tendința generală de declin. În Mehedinți, numărul dizolvărilor a scăzut spectaculos cu aproape 44%, în timp ce în Satu Mare s-a înregistrat o ușoară contractare de 15,25% a cazurilor de încetare a activității.

Comerțul și construcțiile rămân cele mai vulnerabile sectoare

Din punct de vedere al domeniilor de activitate, sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, continuă să dețină cea mai mare pondere în statistica eșecurilor antreprenoriale. Cu peste 1.000 de dizolvări raportate doar în luna ianuarie, acest domeniu resimte din plin scăderea puterii de cumpărare sau creșterea costurilor operaționale, chiar dacă avansul față de anul trecut este unul moderat, de sub 7%.

Alte sectoare care au contribuit semnificativ la bilanțul negativ al începutului de an sunt activitățile profesionale, științifice și tehnice, dar și construcțiile. Industria prelucrătoare completează acest tablou, înregistrând o creștere a dizolvărilor de aproape 18%. Această distribuție sectorială indică faptul că instabilitatea nu este izolată, ci afectează atât serviciile de nișă, cât și ramurile fundamentale ale infrastructurii economice românești.