EXCLUSIV Rectorul ASE spune lucrurilor pe nume: AI nu poate înlocui profesorul

Inteligența artificială nu trebuie privită ca o soluție miraculoasă pentru educație, ci ca o oportunitate care trebuie folosită cu responsabilitate, a transmis rectorul Academiei de Studii Economice din București, Nicolae Istudor, în cadrul Conferinței Universităților - Ediția a VI-a, cu tema „Inteligența artificială în Educație - soluție sau problemă?”, eveniment organizat de DC Media Group. Rectorul ASE a vorbit despre digitalizare, rolul profesorului, nevoia de reguli clare privind utilizarea AI, dar și despre problemele mai vechi ale sistemului universitar: accesul elevilor din medii defavorizate, atragerea studenților străini și legătura dintre universități și piața muncii.

AI în educație: oportunitate, nu înlocuitor pentru profesor

Nicolae Istudor a subliniat că tema conferinței este una „foarte importantă” și actuală, precizând că poziția exprimată nu este doar una personală, ci reflectă discuțiile purtate în interiorul Academiei de Studii Economice.

Rectorul ASE a explicat că inteligența artificială trebuie integrată în educație, inclusiv în curriculum, dar fără ca aceasta să fie tratată ca o soluție care poate rezolva singură problemele sistemului.

„Este clar că este bine să fie integrată în educație, sigur, în curriculum, și noi ne ocupăm de așa ceva. Nu o văd ca o soluție, ci mai degrabă ca o oportunitate ce trebuie folosită cu mare responsabilitate”, a declarat Nicolae Istudor.

În acest context, rectorul ASE a anunțat că instituția are, pentru prima dată, un program de licență acreditat în domeniul inteligenței artificiale aplicate în economie și afaceri.

„Dovadă că în acest an este pentru prima dată când avem acreditat un program de licență - Inteligența artificială în economie și afaceri - cu 100 de locuri la Facultatea de Cibernetică”, a spus Istudor.

El a adăugat că se așteaptă ca programul să fie căutat de viitorii studenți și ca locurile să fie ocupate.

De ce profesorul nu poate fi înlocuit de sisteme informatice

Unul dintre mesajele centrale ale intervenției rectorului ASE a fost legat de rolul profesorului în procesul de evaluare. Nicolae Istudor a afirmat că nu consideră oportună înlocuirea profesorului evaluator cu sisteme informatice moderne, pentru că educația nu se reduce la verificarea unor răspunsuri standard.

„Nu cred că este cazul să înlocuim profesorul evaluator cu sisteme moderne informatice, pentru că noi nu cerem de la studenți răspunsul standard”, a spus rectorul ASE.

Acesta a făcut și o comparație cu sistemul de evaluare din trecut, când examenele orale permiteau profesorului să vadă dacă studentul stăpânește cu adevărat materia.

„Pe vremea noastră, toate examenele erau orale și ne trecea profesorul prin toată disciplina. Așa își dădea seama profesorul dacă noi cunoaștem sau nu cunoaștem materia. Eu cred că asta trebuie să facem cu copiii noștri”, a afirmat Nicolae Istudor.

Rectorul ASE a admis însă că, în condițiile unui număr mare de studenți, revenirea generalizată la un astfel de model este dificilă. Totuși, el a insistat asupra ideii că viitorul va aparține țărilor care vor avea oameni bine pregătiți, nu doar tehnic, ci și din punct de vedere al caracterului.

„Țările care vor avea oameni pregătiți și nu numai în zona informatizării, ci oameni, educație cu caracter, vor avea de câștigat în viitorul apropiat”, a spus Istudor.

ASE cere un cadru comun pentru folosirea inteligenței artificiale

Nicolae Istudor a vorbit și despre necesitatea unor reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale în educație. Rectorul ASE a precizat că, în cadrul Consorțiului Universitaria, universitățile membre au decis să susțină elaborarea unui cadru comun privind AI.

„Am stabilit că vom susține elaborarea unui cadru comun la nivelul consorțiului privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul de predare și învățare și identificarea unor surse de finanțare pentru pregătirea întregii comunități universitare în utilizarea noilor tehnologii”, a declarat rectorul ASE.

El a arătat că ASE este dispusă să participe, alături de alte universități și consorții, la un grup de lucru mai larg, dacă Ministerul Educației va considera oportun acest lucru. Scopul ar fi formularea unor principii și orientări pentru folosirea inteligenței artificiale atât în învățământul universitar, cât și în cel preuniversitar.

Digitalizarea universităților și rolul PNRR

În ceea ce privește digitalizarea universităților, Nicolae Istudor a afirmat că PNRR a avut un rol important și a apreciat faptul că, de această dată, eligibile pentru finanțare au fost și universitățile private.

„PNRR-ul a ajutat foarte mult și a fost o idee excepțională pentru faptul că de data aceasta eligibile au fost și universitățile private”, a spus rectorul ASE.

El a arătat că aceasta ar trebui să devină o practică și în alte programe de finanțare, inclusiv în cazul investițiilor majore de interes național, astfel încât și universitățile private să poată beneficia de fonduri pentru dezvoltare.

În cazul ASE, rectorul a precizat că universitatea a finalizat un proiect de aproape 40 de milioane de lei, la care instituția a contribuit și cu fonduri proprii. Proiectul a vizat modernizarea sistemului de evidență a studenților.

Istudor a amintit că ASE nu a pornit de la zero în materie de digitalizare. În timpul pandemiei, universitatea era deja pregătită într-o anumită măsură, având platforme funcționale care au permis organizarea activităților online. Cu toate acestea, rectorul a subliniat că nu este un susținător al învățământului online ca regulă generală.

„Eu nu agreez în niciun fel sistemul de învățământ online. Educația înseamnă altceva decât a transmite cunoștințe”, a afirmat Nicolae Istudor.

Accesul elevilor din mediul rural: masă caldă, pregătire după ore și burse reale

Rectorul ASE a abordat și problema accesului elevilor din medii defavorizate la liceu și la facultate. În opinia sa, România are nevoie de un program național prin care copiii din mediul rural să fie sprijiniți încă din școală.

„Eu cred că trebuie să avem un program național de sprijinire a elevilor din mediul rural pentru a ajunge la liceu și mai departe la facultate, pornind de la pregătirea lor în școală, după orele de program, cu asigurarea acelei mese calde, respectiv cu plata cadrelor didactice care asigură pregătirea lor”, a declarat Istudor.

Rectorul ASE a arătat că o astfel de măsură ar putea ajuta și la menținerea unor școli în care numărul elevilor este redus. Profesorii ar putea rămâne în activitate după-amiaza, pentru a lucra suplimentar cu elevii care au nevoie de sprijin.

În plus, Istudor a vorbit despre necesitatea unor burse care să acopere costurile reale ale tinerilor care ajung la facultate.

„Studenții știu cum e, bursa de 925 de lei nu are cum să acopere orice am vrea”, a spus rectorul ASE.

El a ridicat și o temă sensibilă: modul în care statul recuperează investiția făcută în pregătirea tinerilor, mai ales atunci când aceștia pleacă din țară după finalizarea studiilor. Rectorul ASE a afirmat că statul român face eforturi financiare importante, iar o discuție despre rămânerea absolvenților în economia națională ar trebui purtată.

Stagii de practică și legătura cu mediul de afaceri

Nicolae Istudor a insistat și asupra importanței stagiilor de practică și a colaborării cu mediul de afaceri. Rectorul ASE a arătat că universitatea a derulat programe de internship și înainte de apariția cadrului legislativ actual, iar proiectele finanțate din fonduri europene au schimbat modul în care se face practica.

„Fără mediul de afaceri nu putem face nimic și ei trebuie să participe”, a spus Istudor.

El a afirmat că parteneriatele reale cu mediul economic pot fi mai utile decât multe alte măsuri încercate în trecut, pentru că îi ajută pe studenți să înțeleagă mai bine cerințele pieței muncii și să intre mai pregătiți în economie.

Studenții străini și avantajul României: raport bun calitate-preț

Rectorul ASE a vorbit și despre atragerea studenților străini, un obiectiv pentru tot mai multe universități românești. Istudor a spus că prezența în clasamentele internaționale este importantă, pentru că fără vizibilitate globală este greu ca universitățile din România să atragă tineri din alte țări.

În opinia sa, România are un avantaj competitiv clar: oferă un raport bun între calitatea pregătirii și costurile studiilor.

„România realizează cel mai bun raport calitate-preț raportat la pregătirea studenților din străinătate”, a spus rectorul ASE.

Acesta a precizat că ASE oferă programe cu predare în limbi străine, pe trei linii - engleză, franceză și germană. Potrivit rectorului, aproximativ 18% dintre programele de licență și 19% dintre programele de masterat sunt în limbi străine.

ASE încearcă să își extindă prezența și în afara țării. Rectorul a spus că instituția are reprezentanți în Ghana și în Africa, colegi care predau la ASE și care pot contribui la recrutarea de viitori studenți.

Stresul, anxietatea și rolul consilierii în carieră

În cadrul conferinței, Nicolae Istudor a vorbit și despre presiunea pusă pe studenți și despre impactul asupra sănătății mintale. Rectorul ASE a admis că subiecte precum stresul, burnout-ul și anxietatea sunt mult mai vizibile în prezent decât în trecut.

El a spus că ar trebui pus mai mult accent pe componenta psiho-socială în procesul educațional, dar și pe orientarea și consilierea în carieră, nu doar la nivel universitar.

Istudor a dat exemplul Finlandei, unde orientarea în carieră începe de la vârste mici, după clasele primare, astfel încât copiii să fie direcționați în funcție de aptitudini.

Ce schimbă ASE în oferta educațională

Rectorul ASE a precizat că universitatea nu a crescut numărul de locuri ofertate, ci merge pe zonele unde există cerere reală. Potrivit acestuia, aproximativ 60% dintre locuri sunt la taxă și 40% la buget.

În privința organizării cursurilor, ASE continuă activitățile în condiții de normalitate, fără sistem online, cu unele excepții pentru profesorii din străinătate.

Universitatea lucrează și la îmbunătățirea planurilor de învățământ, prin consultări cu consiliile consultative de la nivelul fiecărei facultăți și de la nivelul instituției. Un exemplu dat de rector este includerea dezvoltării durabile în toate programele de licență, ca disciplină de bază sau opțională.

Pe lângă noul program de licență privind inteligența artificială în economie și afaceri, ASE dezvoltă și programe noi de masterat, dar și cursuri de pregătire continuă, în domenii precum managementul destinației, expertiza vamală sau dezvoltarea durabilă.