Termenul pentru Directiva privind transparența salarială a fost depășit

Termenul-limită pentru transpunerea Directivei europene privind transparența salarială a fost atins la 7 iunie, iar statele membre ale Uniunii Europene trebuie să introducă în legislația națională reguli menite să reducă diferențele de remunerare dintre femei și bărbați. Noua directivă schimbă modul în care companiile trebuie să privească salariile, promovările și criteriile de plată, într-un context în care femeile din UE câștigă, în medie, cu 11,1% mai puțin decât bărbații, potrivit celor mai recente date Eurostat invocate de Comisia Europeană.

De ce a fost nevoie de o directivă europeană privind salariile

Principiul potrivit căruia munca egală trebuie plătită egal este prevăzut de tratatele europene. În teorie, un bărbat și o femeie care fac aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare ar trebui să primească aceeași remunerație. În practică, diferențele salariale persistă în toate statele membre, iar Comisia Europeană consideră că lipsa transparenței este una dintre cauzele majore ale acestei situații.

Executivul comunitar arată că aproape nouă din zece europeni consideră inacceptabil ca femeile să fie plătite mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Cu toate acestea, datele Eurostat indică faptul că, la nivelul Uniunii Europene, câștigurile salariale orare brute ale femeilor sunt cu 11,1% mai mici decât cele ale bărbaților.

Diferența nu este explicată de un singur factor. Comisia vorbește despre o combinație de cauze, de la subevaluarea profesiilor ocupate în mod tradițional de femei, până la stereotipuri de gen care influențează educația, angajarea, promovarea și negocierea salariilor. Cu alte cuvinte, problema nu ține doar de salariul primit pentru același post, ci și de felul în care sunt construite carierele, grilele de salarizare și criteriile de avansare.

Ce schimbă Directiva privind transparența salarială

Directiva privind transparența salarială, aflată în vigoare din 2023, are rolul de a face aplicabil, în mod concret, dreptul la egalitate de remunerare. Noile reguli nu se limitează la o declarație de principiu, ci impun angajatorilor să își evalueze structurile de plată și să verifice dacă acestea respectă, în practică, principiul egalității de remunerare.

Un element important este clarificarea conceptului de „muncă de aceeași valoare”. Directiva stabilește că evaluarea trebuie făcută pe baza unor criterii obiective, precum competențele, efortul, responsabilitatea și condițiile de muncă. Astfel, comparația nu se va limita doar la angajați care au exact aceeași denumire a postului, ci poate viza și poziții diferite, dar comparabile ca valoare pentru organizație.

Pentru lucrători, transparența salarială ar trebui să ofere un instrument mai puternic de identificare a discriminării. Pentru angajatori, însă, directiva înseamnă și o schimbare importantă de abordare: politicile de salarizare vor trebui să fie mai clare, mai ușor de justificat și mai bine documentate.

Ce înseamnă pentru angajatori

Pentru companii, efectul principal este că salariile nu vor mai putea fi tratate exclusiv ca o informație opacă, gestionată individual și greu de comparat. Angajatorii vor trebui să poată explica diferențele de plată prin criterii obiective și nediscriminatorii.

În practică, acest lucru va pune presiune pe departamentele de resurse umane să își revizuiască grilele salariale, fișele de post, criteriile de promovare și mecanismele de evaluare. Diferențele dintre salariile angajaților vor trebui să fie justificabile prin experiență, competențe, responsabilități, performanță sau condiții de muncă, nu prin practici informale sau negocieri netransparente care pot produce dezechilibre între femei și bărbați.

Comisia Europeană susține că directiva va ajuta angajatorii să atragă și să păstreze talentele, tocmai prin stabilirea unor practici de remunerare mai clare și mai echitabile. Într-o piață a muncii în care retenția angajaților devine tot mai dificilă, transparența poate deveni și un avantaj competitiv, nu doar o obligație legală.

Ce câștigă angajații

Pentru angajați, directiva poate aduce mai multă putere de negociere și o imagine mai clară asupra modului în care sunt plătiți. Dacă regulile vor fi transpuse corect în legislațiile naționale, lucrătorii ar trebui să poată înțelege mai bine criteriile pe baza cărora sunt stabilite salariile și să conteste mai ușor eventualele diferențe nejustificate.

Transparența salarială poate fi importantă mai ales în sectoarele în care salariile sunt negociate individual, iar angajații nu au acces la suficiente informații pentru a ști dacă sunt remunerați corect în raport cu colegii care fac muncă similară sau de aceeași valoare.

Directiva nu înseamnă că toate salariile vor deveni automat publice, însă introduce un cadru prin care lucrătorii pot avea mai mult acces la informații relevante privind remunerația și diferențele salariale. Scopul este ca discriminarea să nu mai poată fi ascunsă în spatele lipsei de informații.

Comisia Europeană a finanțat pregătirea aplicării directivei

Comisia Europeană precizează că a colaborat cu statele membre și cu principalele părți interesate încă din faza de pregătire a propunerii. După adoptarea directivei, în 2023, Executivul comunitar a sprijinit aplicarea noilor reguli prin finanțări dedicate.

Peste 3,8 milioane de euro au fost alocate prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” pentru sprijinirea măsurilor de transparență salarială în statele membre. În plus, alte 5 milioane de euro au fost prevăzute în cadrul unei cereri de propuneri pentru promovarea egalității de gen, recent închisă în 2026.

Mesajul Comisiei este că egalitatea de remunerare nu mai poate rămâne doar un obiectiv declarativ. Prin această directivă, statele membre trebuie să creeze mecanisme concrete prin care lucrătorii să poată identifica discriminarea salarială, iar angajatorii să fie obligați să își justifice structurile de plată.

România trebuie să aplice noile reguli în legislația națională

Pentru România, atingerea termenului de 7 iunie este importantă deoarece directiva trebuie transpusă în legislația internă. Fără norme naționale clare, angajatorii rămân într-o zonă de incertitudine, iar angajații nu pot beneficia efectiv de toate drepturile prevăzute de cadrul european.

În perioada următoare, miza va fi modul în care regulile europene vor fi introduse în legislația muncii și în obligațiile concrete ale companiilor. Pentru mediul de afaceri, aceasta înseamnă pregătirea unor politici salariale mai transparente. Pentru angajați, înseamnă acces mai bun la informații și o șansă mai mare de a corecta diferențele de plată care nu pot fi justificate obiectiv.

Directiva privind transparența salarială nu elimină automat diferențele de remunerare dintre femei și bărbați, dar schimbă raportul de forțe. În loc ca angajatul să fie cel care trebuie să ghicească dacă este plătit corect, angajatorul va trebui să arate că sistemul său de salarizare este construit pe criterii clare, echitabile și verificabile.