România, membră a UE, a acordat vineri o concesiune minieră societății Verde Magnesium, o companie cu sediul la București susținută de investitorul american de capital privat Amerocap.

Verde intenționează să investească 1 miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată din apropierea orașului Oradea și să construiască instalații de prelucrare care să utilizeze energie regenerabilă și să recicleze aluminiul.

Mai mult de 90% din magneziul din blocul comunitar - esențial pentru fabricarea aliajelor ușoare de aluminiu utilizate în automobile și ambalaje - este importat din China.

În 2022, industria europeană a aluminiului a fost grav perturbată atunci când producția chineză s-a oprit temporar din cauza prețurilor ridicate la energie, declanșând avertismente privind închiderea de fabrici în bloc.

Bernd Martens, președinte al Verde Magnesium și fost director Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România ar ajuta Bruxelles-ul să își îndeplinească obiectivul de a obține o mai mare independență pentru metale vitale necesare pentru tranziția ecologică. 

"Sectorul industrial european are o nevoie acută de o aprovizionare fiabilă cu metale critice și strategice, în special cele cu o amprentă de carbon mai mică decât importurile actuale, care pot sprijini tranziția Europei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon", a declarat Martens.

Verde va folosi amplasamentul unei mine de magneziu care a fost închisă în 2014 - la momentul respectiv, ultima care funcționa în Europa. Intenționează să înceapă producția până la sfârșitul anului 2027 și să ajungă la 90.000 de tone pe an, jumătate din aprovizionarea UE și 9% din producția mondială.

Este probabil ca societatea să apeleze la mecanismele de finanțare ale UE, după ce a fost desemnată drept o investiție-cheie de către Alianța europeană pentru materii prime - o rețea industrială susținută de Comisia Europeană.

Aproximativ 87% din aprovizionarea globală cu magneziu și 95% din consumul european provin din China, care a redus drastic producția pentru a economisi energie în contextul creșterii prețurilor.

UE a stabilit obiective ambițioase în cadrul Legii privind materiile prime critice. Aceasta dorește să exploateze 10 % din consumul de minerale critice al UE, să prelucreze 40 % din acestea și să recicleze 15 % până în 2030.

De asemenea, legea facilitează acordarea de autorizații și acordă prioritate proiectelor strategice pentru finanțare, dar a fost criticată pentru că a rămas în urma SUA în ceea ce privește acordarea de sprijin financiar pentru proiecte.

Martens și-a exprimat încrederea că exploatarea magneziului va reîncepe, în ciuda opoziției locale și a provocărilor de mediu care au afectat proiectele anterioare.

Luna trecută, România a câștigat un proces de arbitraj internațional intentat de grupul minier Gabriel Resources, cotat la bursă în Canada, care cerea despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru o mină de aur planificată în țară, care a fost blocată cu succes de grupurile de mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.