Drone care vânează drone

Aceste sisteme sunt concepute să neutralizeze dronele ostile fie prin coliziune directă cu o viteză mare (forță cinetică), fie prin detonarea unei mici încărcături explozive în apropierea țintei. Conceptul a prins avânt după ce astfel de interceptoare au fost folosite cu succes împotriva dronelor de fabricație rusească Shahed în Ucraina.

Directorul Agenției de Achiziții pentru Apărare din Ucraina, Arsen Jhumadilov, a declarat pentru Defense News, în cadrul salonului internațional DSEI din Londra, că dotarea armatei ucrainene cu astfel de interceptoare este o prioritate, iar producția va crește semnificativ în lunile următoare. În Ucraina, aceste platforme au reușit să ajungă din urmă și să doboare dronele Shahed, care zboară mai lent decât alte modele de atac.

Tot mai mulți producători europeni intră pe piață

Interesul pentru acest tip de armament s-a extins rapid și în alte țări europene, mai multe companii prezentându-și noile versiuni la târgul DSEI.

„Dronele-interceptoare sunt noile rachete moderne – costă mult mai puțin decât Shahed-urile și, datorită vitezei lor ridicate, pot scurta considerabil timpul necesar pentru a distruge țintele inamice”, a spus Johannes Pinl, directorul companiei britanice Marine and Remote Sensing Solutions (MARSS).

MARSS a prezentat modelul Interceptor MR, echipat cu inteligență artificială și capabil să atingă 288 km/h. Compania vrea să testeze sistemul împotriva roiurilor de drone, cu un singur operator uman capabil să controleze mai multe interceptoare simultan. Interceptor MR ar urma să intre în producție de serie în 2026, iar câteva unități au fost deja vândute unui stat din Golf. De asemenea, este planificată o evaluare de către un stat membru NATO în următoarele luni.

Citește și: Drone comerciale și militare fabricate în Europa: cine concurează cu China

Și compania elvețiană Destinus a expus noul său sistem Hornet, proiectat pentru a doborî drone ieftine și roiuri de aparate, iar start-up-ul britanic Cambridge Aerospace a prezentat pentru prima dată modelul Skyhammer, descris ca un interceptor ieftin și scalabil rapid, destinat rachetelor de croazieră și dronelor mari.

Fereastra de reacție s-a redus dramatic

Pinl a subliniat că, pe fondul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina, una dintre cele mai mari schimbări în războiul modern este reducerea drastică a timpului de reacție.

„În urmă cu câțiva ani, soldații aveau câteva minute pentru a reacționa când detectau o dronă de la câțiva kilometri distanță. Acum, în unele cazuri, fereastra de reacție s-a redus la 30 de secunde”, a explicat el.

Această schimbare forțează armatele să găsească soluții rapide și ieftine pentru a face față roiurilor de drone explozive.

Marea Britanie caută soluții

În august, Ministerul britanic al Apărării, împreună cu Coaliția Internațională pentru Capacități cu Drone, a lansat o solicitare de informații pentru a analiza potențialul dronelor-interceptoare ca metodă de combatere a dronelor cu reacție, de tip kamikaze. Aceste aparate pot zbura cu viteze de peste 350 km/h și la altitudini de peste 3.600 de metri, fiind considerate o amenințare majoră pentru infrastructura critică și trupele desfășurate pe teren.

„Proliferarea lor în masă reprezintă o amenințare semnificativă și în continuă evoluție”, a avertizat Ministerul britanic al Apărării.

De ce contează pentru România

În timp ce statele vest-europene accelerează investițiile în sisteme de apărare anti-dronă, România nu are încă un program public major dedicat interceptării dronelor de atac, deși riscurile sunt în creștere. Atacurile cu drone din apropierea graniței de est, în zona porturilor dunărene, au arătat că țara se află deja pe linia frontului în războiul electronic și aerian purtat de Rusia în Ucraina.

Experții militari avertizează că sistemele actuale de apărare aeriană ale României – bazate pe rachete sol-aer și pe bruiaj electronic – sunt costisitoare și nu au fost concepute pentru a contracara roiuri de drone ieftine, rapide și greu de detectat. Un interceptor de mici dimensiuni, precum cele dezvoltate de MARSS sau Destinus, ar putea acoperi această breșă, fiind de câteva ori mai ieftin decât rachetele sol-aer convenționale și mai eficient împotriva țintelor multiple.

Adoptarea acestor tehnologii ar putea fi inclusă în viitoarele programe de modernizare ale Ministerului Apărării Naționale, mai ales în contextul în care NATO promovează deja soluții comune de apărare anti-dronă pentru flancul estic.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.