Inflaţia rămâne principala problemă economică a României şi principalul factor care menţine economia într-o zonă de stagflaţie, caracterizată prin creştere economică aproape de zero şi majorări persistente de preţuri, a declarat, pentru Agerpres, consultantul economic Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, energia, gazele şi carburanţii se află printre principalele surse ale presiunilor inflaţioniste.
"Datele de la Institutul Naţional de Statistică vin să confirme că inflaţia rămâne cea mai gravă boală prin care trece România, o boală cu multiple efecte negative în slăbirea economiei, în scăderea consumului, principalul motor al business-ului, şi într-o stagnare economică care se simte din ce în ce mai pregnant. Altfel spus, inflaţia este principalul motiv pentru care ne aflăm în momentul de faţă în zona asta de stagflaţie, cu creştere economică aproape de zero şi cu nişte creşteri de preţuri care vin să deterioreze şi mai mult climatul investiţional din ţara noastră", a spus Negrescu.
El a subliniat că statisticile demonstrează că mare parte din inflaţia pe care o resimţim puternic în România, cu o medie de peste patru ori mai mare decât cea europeană, vine în principal din costul energiei, al gazelor şi al carburanţilor - "trei dintre elementele esenţiale de consum, trei dintre resorturile care ţin în viaţă economia românească".
"În aceste domenii asistăm la creşteri spectaculoase de preţuri, de peste 30% la carburanţi, de peste 50% la energie şi la o preconizată creştere a preţului la gaze, pe care încă nu o resimţim cu adevărat puternic, pentru că efectele în economie, odată cu liberalizarea pieţei de gaze, se vor simţi din perspectiva companiilor abia din luna iunie. Din punctul meu de vedere, toate acestea demonstrează într-adevăr că, dacă nu vom umbla la aceste condiţii fundamentale ce ţin de activitatea economică, din păcate vom rămâne prizonierii acestor creşteri de preţuri care, pe lângă scăderea puterii de cumpărare, pe lângă sărăcia în care se adânceşte populaţia, generează, din punctul meu de vedere, o scădere semnificativă a competitivităţii economice", susţine consultantul economic.
În opinia sa, companiilor româneşti, confruntate cu costuri foarte mari la energie, gaze şi tot ceea ce înseamnă utilităţi, le este "aproape imposibil să mai concureze de pe poziţii egale sau să aibă un avantaj în faţa importurilor".
Potrivit acestuia, statul "ar trebui să se uite la cauzele inflaţiei, iar politicienii să vorbească şi despre acest lucru".
"Cred că este necesar ca noul guvern să vină cu lucruri concrete în această zonă a inflaţiei, dincolo de expectativa legată de o temperare a trendului inflaţionist din a doua parte a anului ca urmare a efectului de bază. Trebuie să se găsească soluţii, măcar să facă studii de impact care să demonstreze dacă este viabilă, de exemplu, o scădere a TVA-ului, în principal, pe produsele alimentare de bază, pe zona de energie şi gaze, pe utilităţi, în principal, pentru că ne îndreptăm spre sezonul de iarnă. Vine iarna, iar facturile la energie, la gaze, la întreţinere vor exploda, iar populaţia va fi şi mai vulnerabilă decât în sezonul pe care abia l-am depăşit.", a adăugat Negrescu.
El consideră că este nevoie de o reducere a taxelor la produsele alimentare de bază şi la utilităţi, în baza unui studiu de impact care să demonstreze de unde putem atrage mai mulţi bani, în aşa fel încât să oferim această facilitate, iar, pe de altă parte, şi de măsuri pentru susţinerea puterii de cumpărare.
Creşterea valorii tichetelor de masă trebuie pusă din nou în atenţia guvernanţilor, susţine acesta.
"O reducere de taxe, mai ales pentru familiile tinere aflate la început de drum, cred că este absolut necesar să se afle în planul de guvernare şi, în general, în măsura în care avem această posibilitate din punct de vedere financiar, să încercăm să identificăm o scădere a taxelor pe muncă, pentru că am ajuns în situaţia absolut dezarmantă în care mai mai mult de 60% din banii pe care îi câştigăm în momentul de faţă îi dăm statului sub formă de taxe şi impozite, incluzând aici şi TVA-ul şi accizele pe care le plătim. Dincolo de aceste estimări care, bineînţeles, trebuie bazate pe nişte calcule foarte clare, cred că prima şi singura soluţie aflată la îndemâna autorităţilor este să încerce să nu mai facă nimic din punct de vedere fiscal, adică să nu ne trezim din nou cu creşterea accizelor, să nu ne trezim cu noi taxe şi cu noi piedici puse mediului de afaceri.", a mai spus specialistul.
Pe de altă parte, plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele alimentare ar fi "un element nociv care ar adânci şi mai mult criza în care se află comerţul alimentar modern", susţine Negrescu.
"Vestea bună este că, din a doua parte a anului, probabil din luna septembrie, inflaţia se va tempera spre 6-7%, având în vedere, în primul rând, efectul de bază, chiar dacă nu fac autorităţile nimic spectaculos în materie. Nu va mai fi luată în calcul creşterea istorică a preţului la energie de anul trecut, de 80%, şi nu vor mai fi luate în calculul inflaţiei creşterile de taxe de anul trecut, în special a TVA, care au dus inflaţia la acest nivel din prezent. Din septembrie, probabil inflaţia se va tempera şi sper ca, pe final de an, dacă lucrurile vor merge bine, şi Banca Naţională să dea un semnal în sensul relansării economice prin reducerea dobânzii-cheie. Ar fi absurd să avem o dobândă-cheie de 6,5% şi o inflaţie care să coboare în lunile noiembrie şi decembrie sub acest nivel", a adăugat consultantul economic.
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
