Președinția vrea să devină garantul predictibilității economice

Administrația Prezidențială transmite tot mai clar că vrea să joace un rol activ în stabilizarea mediului economic. Declarațiile făcute luni de Radu Burnete, consilier prezidențial, în cadrul evenimentului „Topul Național al Firmelor Private din România”, arată o schimbare de ton la Cotroceni: președintele Nicușor Dan și echipa sa își asumă poziția de mediator între antreprenori și Guvern, cu mesaje directe către Ministerul Finanțelor.

Burnete a subliniat că sutele de mii de IMM-uri din România nu reprezintă doar un sector economic, ci chiar „coloana vertebrală a economiei”, generând peste jumătate din valoarea brută din economie și asigurând două treimi din forța de muncă. Dar dincolo de această recunoaștere simbolică, discursul a conținut o critică implicită la adresa politicilor fiscale din ultimii ani: „Dacă la fiecare câteva luni de zile trebuie să-ți refaci planul de afaceri, să recalculezi costurile, salariile și contractele, ce planuri de viitor poți face ca antreprenor?”.

Critică elegantă, dar fermă, la adresa Ministerului Finanțelor

Mesajul consilierului prezidențial a fost unul dublu: pe de o parte, a arătat că lipsa predictibilității fiscale subminează încrederea antreprenorilor; pe de altă parte, a oferit Guvernului o șansă clară de redresare. Burnete a spus că președinția are încredere că „odată cu bugetul pe 2026, acest Guvern va aduce mai multă predictibilitate”, formulă diplomatică ce transmite totuși o condiționare politică.

Tonul său sugerează că Administrația Prezidențială nu mai dorește să fie doar spectatorul politicilor bugetare, ci să vegheze direct asupra felului în care Ministerul Finanțelor gestionează relația cu mediul de afaceri. În ultimele luni, mai multe asociații patronale au criticat desele modificări legislative – de la introducerea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri la extinderea rapidă a sistemelor e-Factura și e-Transport –, iar Cotroceniul pare să fi preluat parțial acest mesaj.

Cotroceniul își asumă rolul de intermediar între stat și antreprenori

Prin această poziționare, Președinția își asumă un rol de mediator între stat și mediul privat, încercând să refacă dialogul deteriorat de succesiunea de ordonanțe fiscale și măsuri de austeritate. Burnete a menționat explicit că lipsa de finanțare, birocrația și povara administrativă apasă tot mai greu asupra IMM-urilor, companii care „nu-și permit departamente specializate ca marile firme”.

Citește și: Statul ”rostogolește” datoriile – titlurile 2026 se duc până în 2035. Ce înseamnă?

„Aproape jumătate dintre IMM-urile din România se autofinanțează. În teorie, asta arată eroism, dar în realitate este un semnal de alarmă: avem o piață de capital slabă și un sistem bancar care nu sprijină suficient firmele mici și mijlocii”, a avertizat consilierul prezidențial.

Astfel, discursul său a conturat o viziune economică prezidențială – o premieră în mandatul lui Nicușor Dan –, care se bazează pe trei piloni: stabilitate fiscală, simplificare administrativă și reformă în administrația publică.

„Administrația e obosită și supusă presiunilor imense”

Una dintre cele mai surprinzătoare declarații a vizat chiar interiorul statului. Burnete a vorbit deschis despre o administrație publică „obosită și supusă la presiuni imense”, care are nevoie urgentă de reformă.

„Oamenii din administrație sunt alergați, au zeci de întâlniri și citesc zeci de documente zilnic. Dacă vrem un dialog real, trebuie să profesionalizăm și patronatele, dar și administrația publică. Doar așa putem construi un parteneriat adevărat între stat și mediul privat”, a spus acesta.

Prin acest mesaj, Cotroceniul s-a distanțat subtil de stilul Ministerului Finanțelor, care a fost perceput în ultimul an ca autoritar și unilateral în relația cu mediul de afaceri.

Un nou tip de relație între Palate: echilibru și presiune constructivă

Declarațiile lui Radu Burnete sugerează că, dincolo de diferențele de abordare, Președinția și Ministerul Finanțelor sunt chemate să conlucreze în următorul an pentru a reface încrederea antreprenorilor în economie. Totuși, dacă bugetul pentru 2026 nu va aduce stabilitate, Cotroceniul ar putea deveni vocea publică a mediului privat, o contrapondere politică la Ministerul Finanțelor.

Mesajul final al lui Burnete, transmis în numele președintelui Nicușor Dan, sintetizează noua linie prezidențială: „Vocea mediului privat va fi ascultată mai mult în viitor, iar preocupările antreprenorilor vor fi luate în serios. România poate deveni o poveste de succes economic european, dar doar cu un parteneriat real între stat și mediul privat.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.