Potrivit sondajului realizat de Quest Partners, cel mai vizitat monument a fost castelul Peleș, cu 9,10% dintre răspunsuri, urmat de castelul Bran-8,32%, mănăstirile din Moldova-7,93% și castelul Huniazilor-6,5%.

La întrebarea ”Care sunt cele mai reprezentative monumente istorice pentru România”, pe primele locuri s-au plasat castelul Peleș (11,46%), mănăstirile din nordul Moldovei (10,95%), ansamblul cultural Constantin Brâncuși din Târgu Jiu (8,81%), castelul Bran (7,23%), castelul Huniazilor (4,22%), cetatea Sarmizegetusa Regia (4,15%) și Palatul Parlamentului (3,58%).

Tipologia monumentelor vizitate este dominată de monumentele de tip arhitectural (aproape 8 din 10 respondenți), celelalte categorii fiind, în ordinea descrescătoare a procentelor obținute, monumentele de for public (8,1%), cele memoriale și funerare (7,8%) și cele arheologice (5,2%).

Cheltuielile medii pe care vizitatorii le alocă, incluzând aici tot ce înseamnă transport, cazare, masă, cost de acces la obiectivele vizitate etc. ating suma de aproximativ 700 RON/ persoană. La nivel declarativ cheltuielile estimate depășesc cu aproape 300 RON cheltuielile efectuate. Motivația vizitării monumentelor istorice de patrimoniu are, după declarațiile persoanelor intervievate, mai degrabă o componentă cultural-educațională decât una care ține de loisir. Astfel importanța respectivelor obiective, faptul că ele fac parte din moștenirea culturală a persoanei intervievate sau dorința de a afla mai multe se situează pe primele locuri în ierarhia motivațiilor.

Citește și: Cetatea Sarmizegetusa Regia va fi restaurată. Cât costă mega proiectul

Faptul că peste 60% dintre respondenți își programează din timp aceste vizite împreună cu familia și doar 26% aleg să se cazeze în zona respectivă indică un profil al vizitatorului axat pe ideea de maximizare a eficienței călătoriei sale prin acoperirea într-un timp cât mai scurt a unui număr cât mai mare de obiective.

”Cercetarea sociologică are un caracter de noutate pentru România deoarece introduce o formă de evaluare care ține cont și de percepția publicului a bunurilor culturale”, a declarat Mihai Popovici, coordonatorul proiectului. Studiul a fost realizat în perioada martie-aprilie, prin chestionarea telefonică a 541 de persoane, cu o marjă de eroare de ±4,4% și un nivel de încredere de 95%. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.