"Prin acest atac susținut la adresa CCIR, considerăm că NEPI Rockcastle a epuizat orice șansă de dialog cu instituția noastră, având în vedere faptul că, la data prezentei, nu exista niciun contract semnat între CCIR și alți dezvoltatori imobiliari.

Cum deja suntem obișnuiți, NEPI Rockcastle apelează la același procedeu, și anume la cenzura prin omisiune, dezinformând opinia publică cu privire la situația terenului aferent Complexului Expozițional Romexpo", precizează instituția într-m comunicat.

"Cu riscul de a ne repeta, dar și cu speranța că NEPI Rockcastle va înțelege într-un final legislația din România, facem următoarele precizări:

Terenul aferent Complexului Expozițional Romexpo este în folosința CCIR până în anul 2053, potrivit H.G. nr. 1709/2004 și, respectiv, H.G. nr. 2127/2004 prin care s-au dispus transmiterea unor terenuri în suprafață de 9,83 ha și, respectiv, de 403.867 mp, proprietate privată a statului, din administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum și darea în folosința gratuită a Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, a terenului corespunzător (s.n.).

Arătăm încă o dată faptul că, Guvernul României, prin H.G. nr. 501/2010, a încercat să retragă CCIR inclusiv dreptul de folosință gratuită asupra acestor terenuri, însă, ca urmare a Deciziei nr. 3522/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (I.C.C.J.) – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, irevocabilă, pronunțată în Dosarul nr. 6370/2/2010, în ședința publică din 19 martie 2013,instanța supremă a anulat hotărârea Guvernului și a consfințit dreptul CCIR de utilizare gratuită a acestor terenuri pentru 49 de ani. Facem din nou apel la istorie și arătăm faptul că în anul 1961, prin Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 92/1961, s-a aprobat amplasarea Expoziției Economiei Naționale a Republicii Populare Române pe terenurile Hipodromului de la Băneasași s-au dat în administrare către CCIR aceste terenuri. Ulterior, prin Deciziile nr. 1146/1972 și nr. 152/1973 ale Biroului Permanent al Comitetului Executiv al fostului Consiliu Popular al Municipiului București s-a decis, în temeiul art. 1 și 2 din Decretul nr. 409/1955 și ținând cont de prevederile art. 17 din  Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 92/1961, trecerea în administrarea CCIR a terenurilor (aceleași care fac obiectul proiectului de lege adoptate de către Parlament în anul 2020 și aflate, până în anul 2053, în folosința CCIR).

Cu rea intenție sau din neștiință, NEPI Rockcastle omite, în continuare, că tot ceea ce este deasupra terenului, și anume: platforme betonate, clădiri, hale etc. reprezintă proprietate privată. În consecință, orice încercare a statului de a vinde acest teren ar putea fi făcută numai cu despăgubirea prealabilă și la justa valoare a CCIR, estimată, conform discuțiilor din comisiile de specialitate din Parlament, la 300 de milioane de euro (mult peste prețul pieței în ceea ce privește valoarea terenului).

În acest context, CCIR consideră că NEPI Rockcastle și-a depășit cu mult competența prin această încercare agresivă de a submina noua lege a camerelor de comerț. Aici trebuie menționat din nou faptul că toate camerele de  comerț din Europa (ex.: Germania, Austria, Italia, Franța) au legi speciale prin care statul asigură mijloace de finanțare indirecte pentru ca acestea să-și poată exercita în condiții adecvate atribuțiile și competențele.

Nu în ultimul rând, precizăm faptul că proiectul de lege pentru modificarea legii camerelor de comerț din România, care a trecut testul constituționalității anterior promulgării, are în vedere exclusiv CCIR și nu o altă entitate, așa cum fals și tendențios este invocat de către Nepi Rockcastle", mai precizează CCIR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.