Noile evaluări ale Băncii Naţionale a României (BNR) indică o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei pe termen scurt, conform minutei şedinţei Consiliului de administraţie din 8 noiembrie 2024. 

Cauzele creșterii inflației

BNR atribuie creşterea inflaţiei din următoarele trimestre mai multor factori. Printre aceştia se numără efectele de bază, modificările legislative din sectorul energetic aplicate în aprilie 2024 şi seceta severă din acest an. În plus, tendinţele de majorare a cotaţiilor unor mărfuri vor continua să influenţeze preţurile alimentelor şi energiei.

„Rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi va scădea la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la sfârşitul orizontului de prognoză,” se arată în minuta BNR. Cu toate acestea, valorile anticipate rămân mai ridicate decât cele din prognozele anterioare.

Pe termen mediu, influenţele dezinflaţioniste ar putea predomina, datorită scăderii preţurilor unor importuri şi ajustării aşteptărilor inflaţioniste.

Impactul factorilor fundamentali asupra economiei

BNR prevede o reducere a presiunilor inflaţioniste din partea cererii agregate, pe măsură ce aceasta se va restrânge progresiv în următoarele şase trimestre. Totuşi, presiunile inflaţioniste generate de creşterea consumului privat vor rămâne semnificative pe termen scurt, amplificate de majorările salariale şi dinamica costului forţei de muncă.

„Consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent şi va rămâne principalul motor al avansului PIB în 2025,” a subliniat Consiliul BNR.

În acelaşi timp, contribuţia formării brute de capital fix şi a exporturilor nete la creşterea economică va fi mai scăzută decât se estimase anterior. Deficitul de cont curent este prognozat să crească semnificativ, constituind o vulnerabilitate majoră pentru economie.

Tensiunile geopolitice complică lucrurile 

Evoluţia inflaţiei şi a economiei este influenţată de escaladarea tensiunilor geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu. În acest context, BNR subliniază importanţa atragerii fondurilor europene din programul Next Generation EU pentru a contracara efectele negative.

Totodată, membrii Consiliului au atras atenţia asupra incertitudinilor privind politicile fiscale din 2025, necesare pentru reducerea deficitului bugetar. O conduită fiscală dezechilibrată ar putea amplifica riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice.

Stabilitatea politicii monetare

Pentru a menţine stabilitatea preţurilor pe termen mediu, Consiliul de administraţie al BNR a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum şi ratele dobânzilor facilităţilor de creditare şi depozitare. Totodată, nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută rămân neschimbate.

„Este esenţial să continuăm monitorizarea atentă a mediului intern şi internaţional pentru a adecva instrumentele disponibile în vederea asigurării stabilităţii financiare,” au concluzionat membrii Consiliului.

Într-un climat economic global marcat de incertitudini, BNR îşi menţine angajamentul de a acţiona decisiv pentru păstrarea stabilităţii financiare şi susţinerea unei creşteri economice sustenabile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.