Operațiune complexă în domeniul panourilor fotovoltaice, cu ramificații în România, Belgia și Bulgaria

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, luni, că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul unei rețele internaționale de evaziune fiscală și spălare de bani, identificată în cadrul unei anchete derulate timp de un an de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF).

Dosarul, denumit „RICHRBT”, vizează 17 firme și mai multe persoane fizice implicate în tranzacții fictive în domeniul comerțului cu panouri fotovoltaice, activitate folosită pentru fraudarea bugetului de stat și pentru spălarea sumelor rezultate din evaziune.

Grup infracțional transfrontalier coordonat de doi cetățeni români

Potrivit ANAF, rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria, fiind condusă de doi cetățeni români. În perioada august 2024 – august 2025, grupul a utilizat un sistem complex de firme-fantomă și conturi bancare deschise pe numele unor persoane vulnerabile sau străine, cu scopul de a ascunde urmele banilor proveniți din activități ilicite.

Ancheta a fost declanșată după ce inspectorii Antifraudă au constatat livrări fictive de panouri fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos, care nu plăteau TVA și impozitul pe profit aferent tranzacțiilor declarate.

Modul de operare: firme-fantomă, identități false și plăți criptate

Rețeaua funcționa pe baza unui lanț de tranzacții simulate, care includea:

• preluarea frauduloasă a unor societăți comerciale existente și transmiterea fictivă de părți sociale;

• folosirea de persoane interpuse ca administratori și asociați;

• utilizarea de certificate digitale obținute ilegal și identități false;

• mutarea sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;

• deschiderea de conturi bancare și conturi pe platforme financiare fără verificare KYC („know your customer”);

• folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor, care mascau identitatea și locația reală a utilizatorilor.

Prejudiciul estimat este de aproape 6 milioane de lei, iar până în prezent au fost confiscate bunuri și sume de peste 1,3 milioane de lei. În cadrul operațiunii, inspectorii au sechestrat peste 6.000 de panouri fotovoltaice, cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei.

Citește și: Codul fiscal 2025: schimbări prin OG 22/2025 la TVA și impozitarea nerezidenților

Firmele erau folosite pentru rulaje artificiale și scoaterea banilor din circuitul legal

Raportul DGAF arată că fiecare membru al grupului avea un rol distinct – coordonator, intermediar sau persoană interpusă – iar sumele provenite din tranzacțiile fictive erau „spălate” prin transferuri succesive între conturi bancare și retrageri în numerar, urmate de reinvestirea fondurilor în active mobile și imobile.

În final, sumele erau transferate în conturi deschise în Belgia și Bulgaria, unde erau transformate în depozite aparent legitime.

Adrian Nica: „Un caz complex, care demonstrează eficiența cooperării internaționale”

„Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii clare privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. Dosarul complet documentat de ANAF, o investigație derulată timp de un an, a fost transmis Parchetului pentru sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite”, a declarat Adrian Nica, președintele ANAF.

Verificările au fost realizate pe baza analizei bazelor de date ale ANAF, în cooperare cu autorități fiscale și judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, precum și cu instituțiile bancare implicate în transferurile suspecte.

Recomandări și măsuri suplimentare pentru combaterea fraudei fiscale

În urma cazului „RICHRBT”, ANAF a transmis Guvernului și Ministerului Finanțelor propuneri de consolidare a controlului fiscal, inclusiv prin introducerea unor noi criterii de analiză a riscului, precum:

• lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar;

• avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligațiilor fiscale;

• analiza cazierului fiscal pentru evaluarea comportamentului viitor al contribuabililor.

Totodată, au fost stabilite noi reguli pentru declararea inactivității fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont bancar deschis în România și nedepunerea situațiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Dacă o firmă rămâne inactivă mai mult de un an, aceasta va fi dizolvată automat, iar datoriile vor fi recuperate înainte de radiere.

Fraudele cu panouri fotovoltaice, sub atenția Antifraudă

ANAF menționează că, în ultimul an, controalele DGAF s-au concentrat pe sectorul energiei regenerabile, unde s-au constatat multiple cazuri de firme-fantomă care declarau achiziții și livrări de echipamente fără acoperire economică reală.

Instituția a anunțat că va continua verificările și va folosi instrumente digitale și analize de risc automatizate pentru a identifica din timp rețelele cu activitate fictivă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.