Proiectul care le-ar permite femeilor din Armată, Poliție și sistemul penitenciar să se pensioneze mai devreme dacă au născut sau au adoptat și crescut copii a primit primul aviz favorabil din Parlament. Inițiativa avansează astfel în Senat, în pofida criticilor formulate anterior de Consiliul Legislativ și a întrebărilor privind impactul asupra bugetului de stat.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului a transmis, pe 8 septembrie, avizul favorabil nr. 189 pentru propunerea legislativă L479/2026, potrivit fișei oficiale a proiectului.
Avizul nu înseamnă că reducerea vârstei de pensionare a fost deja adoptată. Este însă primul sprijin primit de inițiativă din partea unei comisii parlamentare, după ce proiectul obținuse un aviz negativ de la Consiliul Legislativ și un aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social.
Cu cât ar putea scădea vârsta de pensionare
Propunerea legislativă completează Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și vizează trei categorii de beneficiare:
- cadrele militare;
- polițistele;
- funcționarele publice cu statut special din sistemul administrației penitenciare.
Pentru a primi reducerea, femeile trebuie să îndeplinească și condiția de vechime prevăzută de lege pentru pensia de serviciu pentru limită de vârstă: cel puțin 25 de ani vechime efectivă, dintre care minimum 15 ani vechime în serviciu.
Reducerea propusă crește cu câte șase luni pentru fiecare copil:
Copilul trebuie să fi fost crescut de beneficiară până la împlinirea vârstei de 16 ani. În cazul adopțiilor, proiectul cere ca adopția să fi avut loc cu cel puțin 13 ani înainte ca minorul să împlinească 16 ani.
Reducerea pentru creșterea copiilor ar urma să poată fi cumulată cu cele acordate pentru activitatea desfășurată în condiții de muncă deosebite, speciale sau în alte condiții. Vârsta rezultată nu ar putea însă coborî sub pragul de 45 de ani, potrivit formei depuse de inițiator.
Primul „favorabil” din Parlament, după un aviz negativ
Avizul Comisiei pentru muncă marchează o schimbare importantă în traseul proiectului. Până acum, inițiativa primise sprijin din partea Consiliului Economic și Social, însă Consiliul Legislativ o avizase negativ.
Consiliul Legislativ a criticat, în primul rând, lipsa unei fundamentări financiare. Expunerea de motive nu prezintă o evaluare a impactului asupra bugetului general consolidat și nici informații despre consultările realizate înaintea redactării propunerii.
Instituția a contestat și argumentul inițiatoarei potrivit căruia femeile din sistemul public de pensii și cele din sistemul pensiilor militare s-ar afla în situații comparabile.
Consiliul Legislativ arată că cele două sisteme funcționează după principii diferite. Sistemul public este bazat pe contributivitate și solidaritate, în timp ce pensiile militare de stat sunt finanțate de la bugetul de stat și urmăresc recunoașterea sacrificiilor și restricțiilor specifice carierei militare.
În plus, instituția amintește că militarii, polițiștii și funcționarii cu statut special pot beneficia deja, pentru activitatea desfășurată în anumite condiții, de reduceri care permit coborârea vârstei de pensionare până la 45 de ani. În sistemul public, limitele minime rezultate din cumularea reducerilor sunt mai ridicate: 52 de ani pentru femei și 54 de ani pentru bărbați.
Prin urmare, Consiliul Legislativ consideră că simpla preluare în sistemul militar a facilității acordate mamelor din sistemul public nu este suficient justificată. Avizul este însă consultativ și nu împiedică Parlamentul să adopte proiectul.
Consiliul Fiscal cere calculele privind impactul bugetar
Problema costurilor este ridicată și de Consiliul Fiscal. Instituția a constatat că inițiatorul nu a transmis fișa financiară, ipotezele și metodologia de calcul privind creșterea cheltuielilor bugetare.
Consiliul Fiscal a solicitat documentele necesare înainte de a formula o opinie propriu-zisă asupra proiectului. Miza este importantă deoarece pensionarea mai devreme ar putea determina plata pensiilor militare pentru perioade mai lungi, iar banii necesari sunt asigurați de la bugetul de stat.
Inițiatoarea proiectului, deputata AUR Ramona-Ioana Bruynseels, susține însă că efectul bugetar ar fi limitat, întrucât reducerile sunt graduale și pot fi acordate numai femeilor care îndeplinesc condițiile legale de vechime.
Ce urmează în Parlament
Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să întocmească raportul până la 15 septembrie.
Raportul Comisiei pentru apărare este documentul care va sta la baza dezbaterii și votului din plenul Senatului. Comisia poate recomanda adoptarea sau respingerea proiectului și poate introduce amendamente, inclusiv asupra condițiilor de acordare ori a limitei minime de vârstă.
Senatul este prima Cameră sesizată, iar termenul pentru adoptarea tacită se împlinește la 16 octombrie 2026. Indiferent de soluția Senatului, proiectul va ajunge ulterior la Camera Deputaților, care este Camera decizională.
Prin urmare, femeile vizate nu pot solicita în prezent această reducere. Facilitatea ar deveni aplicabilă numai dacă proiectul va fi adoptat de ambele Camere ale Parlamentului, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.