DCBusiness Actualitate România, în coada listei la speranța de viață. Unde se trăiește cel mai mult

România, în coada listei la speranța de viață. Unde se trăiește cel mai mult

Numărul pensionarilor a scăzut cu 75.000 de persoane
În anul 2016, speranţa de viaţă a unui nou născut din Uniunea Europeană era de 81 de ani, iar cea mai scăzută speranţă de viaţă se înregistra în regiunile Severozapaden (73,3 ani), Yugoiztochen (74,4 ani) şi Severen tsentralen (74,4 ani) din Bulgaria, precum şi în regiunile de dezvoltare Sud-Est (74,4 ani) şi Nord-Est (74,6 ani) din România, arată datele publicate vineri de Eurostat. 

La polul opus, cea mai mare speranţă de viaţă din UE se înregistra în regiunea din jurul capitalei Spaniei, Comunidad de Madrid (85,2 ani), urmată de alte două regiuni spaniole, La Rioja şi Castilla y León (ambele cu 84,3 ani). Acestora li se alătură regiunea italiană Provincia Autonoma di Trento şi regiunea din jurul capitalei franceze Île de France (84,2 ani). 

În rândul statelor membre, spaniolii aveau în 2016 cea mai mare speranţă de viaţă din UE, 83,4 ani. Urmează în ordine: Italia (83,4 ani), Franţa, Luxemburg şi Cipru (82,7 ani fiecare), Malta (82,6 ani), Suedia (82,4 ani), Austria şi Irlanda (81,8 ani fiecare), Olanda (81,7 ani), Belgia, Finlanda şi Grecia (81,5 ani fiecare), Portugalia (81,3 ani), Marea Britanie şi Slovenia (81,2 ani fiecare), Germania (81 de ani) şi Danemarca (80,9 ani). 

O speranţă de viaţă mai mică de 80 de ani este în Cehia (79,1 ani), Croaţia (78,2 ani), Estonia şi Polonia (78 ani fiecare), Slovacia (77,3 ani), Ungaria (76,2 ani), România (75,3 ani), Bulgaria, Letonia şi Lituania (74,9 ani fiecare). 

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele