Economia românească se află într-un moment de corecţie forţată (analiză)

Economia românească se află într-un moment de corecţie forţată, cu semnale contradictorii - unele dintre ele pentru prima dată pozitive după ani de deteriorare accelerată - în condiţiile în care deficitul fiscal s-a înjumătăţit faţă de 2025, cheltuielile publice au scăzut pentru prima dată în şase ani, iar salariile din sectorul de stat scad în termeni reali, relevă o analiză Frames dată luni publicităţii.

Cifrele din primele cinci luni ale anului 2026, prelucrate de Frames pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice, arată că deficitul fiscal s-a redus dramatic. Cheltuielile publice au scăzut, în termeni reali, pentru prima oară din 2020 încoace. Veniturile fiscale continuă să crească, deşi mai lent, iar diferenţa dintre salariul din sectorul public şi cel din privat se comprimă rapid, sub presiunea reformei bugetare impuse de angajamentele faţă de Comisia Europeană.

"Imaginea de ansamblu este a unui stat care a început, în fine, să cheltuiască mai puţin decât câştigă - dar care are în faţă un drum lung până la echilibru, afirmă experţii de la compania de consultanţă Frames.

Potrivit analizei, deficitul fiscal a înregistrat cea mai bună performanţă din ultimii trei ani

"Cel mai important semnal din primele cinci luni ale lui 2026 vine din evoluţia deficitului fiscal. În intervalul ianuarie - mai 2026, deficitul a ajuns la 35,940 miliarde de lei - o scădere de aproape 44% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, când înregistrase 64,231 miliarde de lei. Este cel mai scăzut nivel al deficitului acumulat în primele cinci luni dintr-un an, comparativ cu orice perioadă similară din 2023 încoace'", se arată în analiză.

Exprimat ca procent din PIB, trendul este şi mai elocvent. Dacă în 2024 şi 2025 deficitul fiscal pe primele cinci luni echivala cu 3,4% din PIB, în 2026 a coborât la 1,7% - nivelul cel mai scăzut din 2022 şi cel de-al doilea cel mai mic din perioada 2020 - 2026. Corecţia de un an la altul este de 1,7 puncte procentuale, cea mai mare ajustare pozitivă anuală din seria istorică vizibilă.

"Această reducere nu este un accident statistic. Ea vine din două direcţii simultane: creşterea mai rapidă a veniturilor faţă de cheltuieli - un fenomen care apare pentru prima dată sustenabil din 2025 - şi, mai ales, din compresia fără precedent a cheltuielilor publice în 2026, afirmă Adrian Negrescu, managerul think tank-ului economic Frames.

De asemenea, cel mai semnificativ semnal structural al anului 2026 este reprezentat de indexul anual al cheltuielilor publice care a intrat în teritoriu negativ, la -1% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Este prima scădere anuală a cheltuielilor înregistrată din 2020 încoace şi vine după un vârf de +22% în 2024 - an în care acestea au crescut de aproape două ori mai repede decât veniturile.

"Evoluţia acestui indicator pe şase ani narează, practic, istoria crizei fiscale româneşti, subliniază analiza Frames.

Între 2020 şi 2022, cheltuielile au crescut mai lent decât veniturile - economia funcţiona cu un anumit grad de disciplină. Din 2023, cheltuielile au luat-o înaintea veniturilor: +17% faţă de +12% în 2023, +22% faţă de +14% în 2024. Abia în 2025 cele două s-au egalat (+12% şi +13%), iar în 2026 cheltuielile au intrat în scădere, în timp ce veniturile continuă să crească cu +10%.

În termeni de PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 16,9% din PIB în primele cinci luni din 2025, la 15,3% din PIB în primele cinci luni din 2026 - o reducere de 1,6 puncte procentuale. Veniturile, în schimb, au crescut marginal, de la 13,5% la 13,6% din PIB.

Raportul cheltuieli/venituri publice - cel mai direct indicator al echilibrului structural al bugetului - a coborât la 1,13 în 2026, cel mai mic nivel din toată seria 2020-2026.

"În termeni simpli: pentru fiecare leu colectat la buget, statul cheltuia 1,13 lei. Faţă de 1,32 în 2020 şi 1,26 în 2025, corecţia este considerabilă. Nu înseamnă că bugetul este echilibrat - 1,13 înseamnă că statul cheltuieşte în continuare mai mult decât colectează. Dar înseamnă că distanţa s-a redus dramatic", afirmă Negrescu.

Conform analizei, creşterea veniturilor bugetare este o tendinţă consistentă pe toţi indicatorii urmăriţi de MFP. Impozitul pe venit şi contribuţiile pentru muncă au ajuns la 6,0% din PIB în primele cinci luni din 2026 - cel mai mare nivel din seria 2020-2026 şi o creştere de un punct procentual faţă de 5,0% înregistrat în 2020.

Creşterea este graduală, dar fără nicio inversare: 5,0% în 2020, 5,6% în 2021, 5,4% în 2022, 5,2% în 2023, 5,6% în 2024, 5,9% în 2025, 6,0% în 2026. Trendul ascendent reflectă atât creşterea salariilor - care lărgesc baza de impozitare - cât şi o mai bună colectare.

TVA-ul colectat a urcat la 2,9% din PIB în 2026, de la 2,6% în 2025 - cel mai mare nivel din serie, faţă de 1,9% în 2020. Creşterea TVA-ului ca procent din PIB este un semnal mixt: reflectă atât creşterea consumului, cât şi inflaţia ridicată, care umflă valoarea nominală a tranzacţiilor taxate.

"Într-o economie cu inflaţie de aproape 11%, TVA-ul nominal creşte aproape automat, susţin experţii

Cheltuielile cu personalul bugetar au scăzut la 3,3% din PIB în primele cinci luni din 2026 - cel mai mic nivel din serie, faţă de 4,1% în 2020 şi 2021. Este una dintre reducerile structurale cele mai semnificative din tabloul bugetar al anului.

"Niciun set de grafice nu spune mai clar povestea fiscală a ultimilor ani decât evoluţia salariilor din sectorul public faţă de cel privat. Sub Guvernul Ciolacu, indexul anual al salariului mediu din sectorul public a urcat spectaculos: de la niveluri modeste din 2021-2022, la un vârf de aproape 20% creştere anuală în 2024. Sectorul privat a crescut mai lent şi mai consistent, fără oscilaţii dramatice. Rezultatul acestei politici este evident: diferenţa absolută dintre salariul mediu din sectorul public şi cel din privat a atins un vârf în 2025, revenind la niveluri din 2019 după ce coborâse la minimul seriei în 2023", se menţionează în analiză.

În 2025, salariul mediu în sectorul public depăşea 7.000 de lei, faţă de aproximativ 5.500 de lei în sectorul privat.

"Sub Guvernul Bolojan, trendul s-a inversat brusc. Indexul salariului mediu în sectorul public a coborât sub zero - în termeni nominali, salariile bugetarilor au scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Este o corecţie istorică, fără precedent în seria disponibilă, conform analizei.

Analiştii subliniază că decalajul salarial dintre stat şi privat se reduce accelerat

"Această compresie este inevitabilă şi dezirabilă din perspectiva echilibrului bugetar - un stat care plăteşte angajaţii cu 55% mai mult decât piaţa nu poate menţine simultan şi servicii publice de calitate şi deficit controlat. Pe de altă parte, ea pune presiune pe retenţia personalului calificat din sectorul public, în special în sănătate şi educaţie, unde alternativa privată sau emigrarea sunt opţiuni reale, a spus Negrescu.

Analiştii Frames atenţionează că cifrele pozitive vin cu preţul lor: salariile bugetarilor scad în termeni nominali, cheltuielile cu personalul public ating minimul din serie, iar consumul guvernamental se contractă. Acestea sunt, toate, semnale că această corecţie economică se produce mai ales pe umerii angajaţilor din sectorul public şi ai beneficiarilor de servicii finanţate de stat.

Întrebarea la care datele din primele cinci luni nu răspund este dacă această corecţie este sustenabilă pe termen mediu sau dacă presiunile politice şi sociale vor inversa trendul în a doua jumătate a anului, arată analiza.

"Pe ansamblu, datele spun că România merge în direcţia bună, din perspectiva echilibrului fiscal. Ritmul impus de Nazare la Finanţe este unul corect. Direcţia este încurajatoare. Miza este dacă va rezista la presiune. Cert este că scăderea deficitului public reprezintă un argument care va securiza menţinerea ratingului României la categoria investiţională, în luna iulie. E un argument decisiv care va influenţa în sens pozitiv decizia agenţiilor de rating, dincolo de zgomotul şi instabilitatea de pe scena politică, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.