Adrian Negrescu: Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, o gură de oxigen înaintea discuțiilor cu Moody’s și Fitch

Scăderea deficitului bugetar la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026 este una dintre puținele vești bune pentru economia României, într-un moment în care țara se pregătește pentru discuții importante cu agențiile de rating Moody’s și Fitch. Analistul economic Adrian Negrescu spune că evoluția poate conta decisiv în apărarea ratingului de țară, dar avertizează că fotografia de moment nu trebuie confundată cu rezolvarea problemelor structurale ale bugetului.

România intră în luna iulie cu un argument important în fața agențiilor de rating: deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, potrivit datelor preliminare prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Pentru un stat aflat sub presiunea cheltuielilor mari, a dobânzilor ridicate și a instabilității politice, această evoluție poate avea o greutate semnificativă.

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că reducerea deficitului reprezintă „o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor din iulie cu Moody’s și Fitch”. În opinia sa, rezultatul este cu atât mai important cu cât vine într-o perioadă în care percepția investitorilor este afectată de tensiunile politice și de lipsa unei direcții clare privind măsurile bugetare.

„E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România”, a afirmat Adrian Negrescu.

De ce contează deficitul pentru ratingul României

Ratingul de țară este esențial pentru costurile la care statul se împrumută. Cu cât percepția de risc este mai mare, cu atât dobânzile cerute de investitori cresc, iar presiunea pe buget devine mai mare. În acest context, un deficit mai mic poate transmite agențiilor de rating semnalul că Ministerul Finanțelor încă reușește să țină sub control dezechilibrele, cel puțin în prima parte a anului.

Negrescu spune că, în acest moment, România are foarte puține argumente pozitive de pus pe masă în fața agențiilor de rating. „E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele vești pozitive într-o mare de probleme”, a spus analistul.

Datele privind investițiile publice sunt, de asemenea, un semnal favorabil. Potrivit informațiilor prezentate de Alexandru Nazare, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei. Pentru economie, acest lucru înseamnă bani direcționați către proiecte care pot susține activitatea companiilor, infrastructura și locurile de muncă.

„Faptul că investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie”, a arătat Adrian Negrescu.

Problema ascunsă în spatele investițiilor: dependența de banii europeni

Analistul avertizează însă că tabloul este mai complicat decât pare. Chiar dacă investițiile publice au crescut, o mare parte dintre acestea au fost realizate cu bani europeni. Potrivit lui Negrescu, 71% dintre investiții s-au făcut din fonduri europene, ceea ce arată dependența puternică a României de finanțarea venită de la Bruxelles.

„Nu e însă de ajuns, altfel spus să nu ne îmbătăm cu apă rece. 71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenți suntem de finanțările europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice”, a explicat Adrian Negrescu.

Această dependență ridică o întrebare importantă pentru următoarea perioadă: ce se întâmplă dacă fondurile europene încetinesc, dacă proiectele sunt blocate sau dacă statul nu reușește să respecte jaloanele și condițiile asumate? Într-un astfel de scenariu, investițiile publice ar putea scădea, iar bugetul național ar trebui să acopere presiuni pe care deja le gestionează cu dificultate.

De ce primele cinci luni nu garantează atingerea țintei de deficit

Execuția bugetară la cinci luni trebuie privită cu prudență. Adrian Negrescu atrage atenția că datele actuale reprezintă doar o imagine de moment, iar adevăratul test va veni în a doua parte a anului, când presiunile pe cheltuieli pot deveni mai mari.

„Datele privind execuția bugetară la 5 luni reprezintă, pe de altă parte, doar o fotografie de moment, urmând ca din a doua parte a anului să vedem dacă politicienii sunt capabili să mențină acest trend pozitiv asigurat de MFP, dacă vor lua măsurile necesare pentru a respecta ținta de deficit de 6,2%”, a spus analistul.

Cu alte cuvinte, scăderea deficitului la 1,75% este importantă, dar nu garantează automat că România va încheia anul în ținta asumată. Pentru asta, statul trebuie să mențină disciplina cheltuielilor, să crească veniturile și să evite măsuri populiste care ar putea arunca din nou bugetul în dezechilibru.

Promisiunile privind taxe mai mici și venituri mai mari, puse sub semnul întrebării

Adrian Negrescu critică dur promisiunile politice privind scăderi de taxe și creșteri de venituri, în condițiile în care bugetul public este deja împovărat de cheltuieli sociale și dobânzi.

„Politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii, pentru că situația bugetară rămâne în continuare foarte serioasă”, a avertizat analistul.

Potrivit acestuia, cea mai mare parte a banilor încasați de stat din taxe și impozite este consumată de cheltuielile sociale, precum pensii și salarii, în timp ce restul merge către plata dobânzilor la împrumuturi. Această structură lasă foarte puțin spațiu pentru investiții, reforme sau măsuri reale de stimulare economică.

„În esență, din taxele și impozitele plătite de populație și firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale - pensii, salarii etc - iar restul de 10% pe dobânzile la împrumuturi”, a explicat Negrescu.

Statul continuă să se împrumute masiv

Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României rămâne nevoia constantă de finanțare. Adrian Negrescu spune că statul este obligat să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile curente și pentru a avea bani de la o lună la alta.

„În aceste condiții, statul este condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână pentru a avea bani de la o lună la alta ca să plătească toate facturile”, a afirmat analistul.

Această dependență de împrumuturi face ca orice deteriorare a ratingului sau orice creștere a dobânzilor să se vadă rapid în buget. Dacă statul se împrumută mai scump, nota de plată va fi achitată, în final, tot de contribuabili, prin taxe mai mari, servicii publice subfinanțate sau investiții amânate.

Ce ar trebui să facă viitorul guvern

În opinia lui Adrian Negrescu, indiferent de formula politică de la Palatul Victoria, misiunea viitorului guvern va fi una extrem de dificilă: creșterea încasărilor statului și reducerea presiunii financiare.

„Indiferent cine va veni la Palatul Victoria va avea o misiune extrem de dificilă și foarte clară - de a crește încasările statului pentru a reduce din această menghină financiară în care ne aflăm”, a spus analistul.

Soluțiile indicate de acesta sunt reducerea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare. Altfel spus, statul trebuie să colecteze mai bine, să aducă la suprafață zonele de economie nefiscalizată și să evite să pună povara doar pe contribuabilii care plătesc deja taxe.

„Doar prin reducerea evaziunii și prin extinderea bazei de impozitare vom putea ieși din această situație înfiorătoare care, așa cum estima și Comisia Europeană, ne poate duce în următorii ani într-o situație financiară demnă de o țară falimentară”, a avertizat Negrescu.

Riscul datoriei publice: spre 80-90% din PIB

Analistul atrage atenția că, dacă România va continua să se împrumute fără să reducă facturile statului, datoria publică ar putea ajunge la niveluri greu de susținut.

„Dacă vom continua să ne împrumutăm pe bandă rulantă fără să facem reduceri de cheltuieli, să scădem facturile statului, datoria publică va ajunge spre 80-90% din PIB și nu o vom mai putea plăti”, a spus Adrian Negrescu.

El a amintit că România are deja dificultăți în a achita dobânzile la creditele contractate până acum. „Deja avem dificultăți în a plăti cei peste 10 miliarde de euro numai dobânzi la creditele luate până acum”, a mai spus analistul.

Pentru populație și firme, riscul nu este unul abstract. O datorie publică tot mai mare poate însemna taxe și impozite mai mari, investiții publice mai puține, presiune pe curs, costuri mai ridicate pentru finanțare și mai puține locuri de muncă.

„Indiferent ce promisiuni cu iz electoral fac politicienii, dacă nu vom ieși din paradigma traiului pe datorie, ne va fi tuturor mai greu în viitor - taxe și impozite mai mari, investiții în scădere, locuri de muncă tot mai puține”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Într-un moment în care România încearcă să convingă agențiile de rating că poate rămâne credibilă financiar, reducerea deficitului la cinci luni este o veste bună. Dar adevărata miză nu este doar apărarea ratingului în iulie, ci capacitatea statului de a ieși din cercul vicios al împrumuturilor, cheltuielilor rigide și promisiunilor fără acoperire. România are nevoie de predictibilitate, de măsuri fundamentate economic și de profesioniști, nu de iluzii vândute pe termen scurt.