Ce se întâmplă dacă România este retrogradată de agențiile de rating
O retrogradare a României de către agențiile de rating ar putea scumpi împrumuturile statului, creditele și finanțarea companiilor.
01 Iunie 2026
Remus Borza avertizează că România riscă retrogradarea la junk, pe fondul deficitului, datoriei publice și instabilității politice.
Remus Borza avertizează că România se apropie de unul dintre cele mai periculoase momente financiare din ultimii ani: riscul retrogradării ratingului de țară în categoria junk. Președintele COAL a declarat, într-un dialog cu analistul Bogdan Chirieac, la DCNews, că deteriorarea finanțelor publice, contracția economică, inflația ridicată și instabilitatea politică pot împinge România sub pragul recomandat investitorilor.
România stă la limita de jos a ratingului recomandat investitorilor
România se află în prezent pe ultima treaptă din categoria investment grade la principalele agenții de rating. S&P Global Ratings a confirmat în mai 2026 ratingul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că țara rămâne recomandată investițiilor, dar se află foarte aproape de zona speculativă.
Și Fitch a menținut România la BBB-, tot cu perspectivă negativă, în februarie 2026, invocând deteriorarea finanțelor publice, deficitele fiscale mari și creșterea rapidă a datoriei publice. Moody’s are România la Baa3, echivalentul ultimei trepte investment grade, cu perspectivă negativă, după ce a semnalat slăbirea indicatorilor fiscali.
În acest context, avertismentul lui Remus Borza capătă o greutate aparte. El susține că agențiile de rating nu mai pot ignora mult timp situația fiscală și politică a României: „În 2-3 săptămâni, agențiile de rating, și aici mă refer la Standard & Poor’s, la Fitch și la Moody’s, urmează să ia o decizie în privința României. Noi de vreun an de zile stăm pe un BBB cu minus. Suntem cu perspectivă negativă”.
Ce ar însemna retrogradarea la junk
Borza a explicat că o retrogradare sub pragul investment grade ar avea efecte directe asupra finanțării statului și asupra piețelor. Potrivit acestuia, trecerea în categoria junk ar însemna costuri mai mari de împrumut, presiune pe curs, ieșiri de capital și vânzări forțate de active românești de către fondurile care nu au voie să investească în țări cu rating speculativ.
„Ce înseamnă dacă ajungem în junk? Pe scurt, înseamnă FMI. Înseamnă un cost și mai mare al finanțării datoriei publice, înseamnă exodul în masă al multor fonduri de investiții care nu mai au voie să aibă expunere pe o țară în junk. Vor fi obligate să vândă. Asta înseamnă că se va prăbuși și Bursa de la București, BVB-ul. Înseamnă o hemoragie de valută care va ieși”, a declarat Remus Borza.
Impactul ar fi resimțit în primul rând de stat, care ar trebui să plătească dobânzi mai mari pentru a se împrumuta, dar efectele s-ar propaga rapid și în economie. O finanțare mai scumpă pentru stat poate însemna presiune pe taxare, tăieri de cheltuieli, investiții publice amânate și costuri mai mari inclusiv pentru companii.
Datoria publică și dobânzile, două vulnerabilități majore
Remus Borza a legat riscul de retrogradare de explozia datoriei publice. El a afirmat că datoria publică a României a trecut de 1.220 de miliarde de lei și că, în ultimii șase ani, aceasta s-a triplat.
„Datoria publică a României a trecut de 1.220 de miliarde de lei. În ultimii șase ani de zile, datoria publică a României s-a triplat, de la 373 de miliarde de lei la 1 ianuarie 2020 la 1.220 de miliarde de lei azi”, a spus Borza.
O altă problemă este costul finanțării. Borza susține că România va plăti anul acesta 60 de miliarde de lei numai pe dobânzi, față de 50 de miliarde de lei anul trecut și 34 de miliarde de lei în 2024. Altfel spus, o parte tot mai mare din buget nu mai merge spre investiții sau servicii publice, ci spre plata datoriei acumulate.
„Costul finanțării datoriei publice este tot mai mare. Anul ăsta, 60 de miliarde de lei, 12 miliarde de euro. Anul trecut am avut 50 de miliarde de lei, în 2024 am avut 34 de miliarde de lei. Deci, în doi ani de zile a crescut cu peste 25 de miliarde de lei doar costul cu dobânzile”, a afirmat acesta.
Deficitul bugetar ar putea rata ținta oficială
Un alt argument invocat de Remus Borza este deficitul bugetar. El contestă ținta oficială de 6,2% și spune că deficitul se va duce, cel mai probabil, tot spre 7% din PIB.
„Noi ne îmbătăm cu apă rece că o să spunem că o să fie doar 6,2%. N-o să fie 6,2%. Deficitul bugetar se va duce tot în 7%, undeva nominal la 140 de miliarde de lei”, a declarat Borza.
Potrivit acestuia, bugetul a fost construit pe ipoteze prea optimiste, inclusiv în privința veniturilor și a absorbției fondurilor europene. Borza spune că România a supraestimat sumele pe care le poate colecta și banii europeni pe care îi poate atrage, în timp ce economia încetinește.
Economia slăbește, consumul scade, inflația lovește salariile
Avertismentul privind ratingul vine, în analiza lui Remus Borza, peste o imagine economică deja deteriorată. Acesta afirmă că România se află în al treilea trimestru de contracție economică și că prognoza oficială de creștere de 1% nu a fost realistă.
„Suntem practic în al treilea trimestru de contracție economică. Trimestrul unu 2026, chiar cu o contracție destul de semnificativă, 1,7%. Noi am comentat chiar și în februarie, în chinurile facerii legii bugetului de stat, că nu e realistă o creștere economică de 1%”, a spus Borza.
El a atras atenția și asupra consumului, pe care îl consideră principalul motor al creșterii economice din ultimii ani, dar și un motor artificial, alimentat masiv de importuri. Potrivit acestuia, în primele trei luni din 2026 consumul a scăzut cu peste 5%, ceea ce arată o deteriorare a puterii de cumpărare.
În același timp, inflația rămâne o presiune majoră pentru populație. Borza susține că salariul real al românilor a fost erodat puternic, în condițiile în care inflația s-a apropiat de 11%.
Instabilitatea politică poate cântări greu în decizia agențiilor
Dincolo de cifrele economice, Remus Borza a pus accent și pe instabilitatea politică. El a criticat întreaga clasă politică și a spus că România nu își permite să rămână blocată într-un provizorat administrativ, în timp ce agențiile de rating și piețele financiare urmăresc evoluțiile interne.
„Țara asta trebuie guvernată și trebuie guvernată de o manieră asumată și responsabilă, pentru că ceasul ticăie. Suntem cu FMI-ul la ușă, cu Fitch, cu Moody’s și cu Standard & Poor’s să ne retrogradeze. Nu putem sta cu un guvern interimar care nu poate să dea ordonanțe de urgență, care nu poate să facă aproape nimic”, a spus Remus Borza.
Miza este una majoră. O retrogradare la junk nu ar fi doar o etichetă pusă de agențiile de rating, ci un semnal transmis investitorilor că România a devenit mai riscantă. Iar pentru o țară care se împrumută masiv, are deficit ridicat și trebuie să refinanțeze datorii mari, acest semnal se poate transforma rapid în costuri mai mari pentru stat, companii și populație.
