Ce se întâmplă cu acțiunile tale dacă brokerul rămâne fără autorizație
17 Iulie 2026
Controalele ANAF în 2026: cum funcționează verificarea documentară, inspecția fiscală, bodycam-urile antifraudă și ce acte trebuie păstrate.
Un control ANAF nu mai începe neapărat cu apariția inspectorilor la sediul firmei. Fiscul poate analiza de la distanță declarațiile, evidențele contabile, informațiile aflate deja în dosarul fiscal și datele primite de la terți. Dacă apar neconcordanțe, contribuabilul este chemat să le explice și să prezinte documentele justificative.
În alte situații, inspectorii antifraudă pot veni fără o informare prealabilă. Din iulie 2026, unele dintre aceste controale pot fi înregistrate integral cu ajutorul camerelor audio-video de tip bodycam.
Pentru antreprenori este esențială diferența dintre verificarea documentară, inspecția fiscală și controlul antifraudă. Fiecare procedură are alte reguli, alte termene și alte consecințe.
Verificarea documentară poate începe fără vizită la sediul firmei
Verificarea documentară este una dintre procedurile prin care ANAF poate analiza situația fiscală a unei firme fără ca inspectorii să se deplaseze, într-o primă etapă, la sediul acesteia.
Controlul constă într-o analiză de coerență realizată pe baza documentelor existente în dosarul fiscal, a informațiilor primite de la terți și a celorlalte date deținute de autoritatea fiscală. Operațiunile și perioadele verificate sunt alese în funcție de riscul fiscal identificat.
ANAF poate compara, printre altele, declarațiile fiscale cu evidențele contabile, informațiile transmise prin fișierele SAF-T și datele provenite din alte surse.
Dacă inspectorii identifică diferențe între veniturile, bunurile sau obligațiile declarate și informațiile deținute de Fisc, contribuabilul primește o înștiințare. Prin acest document, ANAF prezintă constatările preliminare și solicită acte justificative și explicații scrise.
Firma are la dispoziție 30 de zile de la comunicarea înștiințării pentru a transmite documentele și explicațiile solicitate. Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate.
În lipsa unui răspuns sau atunci când documentele nu clarifică diferențele, ANAF poate emite o decizie de impunere. Înainte de stabilirea sumelor suplimentare, contribuabilul trebuie, în principiu, să fie audiat și are dreptul să își prezinte punctul de vedere.
Din acest motiv, o solicitare de documente primită în Spațiul Privat Virtual nu trebuie tratată ca o simplă corespondență administrativă. Ea poate reprezenta etapa decisivă a unui control fiscal.
Inspecția fiscală este, de regulă, anunțată
Inspecția fiscală este procedura amplă prin care ANAF verifică legalitatea și corectitudinea declarațiilor, evidențelor contabile și obligațiilor fiscale ale unei firme.
Selectarea contribuabililor se face în principal pe baza analizei de risc. Codul de procedură fiscală permite și selectarea aleatorie, însă firmele alese astfel nu pot reprezenta mai mult de 10% din totalul contribuabililor selectați anual pentru inspecție fiscală.
Înaintea unei eventuale inspecții, ANAF poate transmite o notificare de conformare. Firma primește 30 de zile pentru a-și reanaliza situația, pentru a depune declarațiile lipsă sau pentru a corecta eventualele erori.
Corectarea declarațiilor nu garantează că inspecția va fi anulată. După expirarea termenului, firmele cu risc fiscal ridicat care nu au remediat problemele semnalate trebuie să fie supuse unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare.
Inspecția fiscală este anunțată printr-un aviz transmis:
- cu 30 de zile înainte, în cazul marilor contribuabili;
- cu 15 zile înainte, în cazul celorlalți contribuabili.
Există și situații în care avizul poate fi comunicat chiar la începerea inspecției, de exemplu în cazul contribuabililor aflați în insolvență sau atunci când, după un control inopinat, este necesară începerea imediată a inspecției. Firma poate solicita o singură dată amânarea controlului, pentru motive justificate.
Avizul trebuie să indice perioada verificată, obligațiile fiscale controlate, data începerii și temeiul juridic al inspecției.
Antifrauda poate veni fără avertisment
Controlul antifraudă are un regim diferit. Acesta urmărește prevenirea și combaterea fraudei și evaziunii fiscale și se desfășoară operativ, fără informarea prealabilă a contribuabilului.
Inspectorii antifraudă trebuie să se legitimeze la începutul controlului. Atunci când verificarea se desfășoară în spațiile de lucru ale firmei, aceasta trebuie consemnată în Registrul unic de control.
Contribuabilul are dreptul să solicite legitimațiile inspectorilor, să beneficieze de asistență de specialitate, să fie informat despre constatările făcute și să primească o dovadă scrisă atunci când sunt reținute documente. Activitatea firmei trebuie să fie afectată cât mai puțin pe durata controlului.
La final, inspectorii întocmesc un proces-verbal. Firma își poate exprima punctul de vedere față de constatările consemnate în termen de cinci zile lucrătoare de la comunicarea documentului.
Controalele antifraudă pot fi filmate cu bodycam
Una dintre schimbările importante din 2026 este introducerea unei proceduri detaliate pentru folosirea camerelor audio-video portabile de către inspectorii antifraudă.
Procedura a fost aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 851 din 1 iulie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 555 din 7 iulie 2026.
Camerele pot fi utilizate în timpul controalelor desfășurate la sediul firmei, la punctele de lucru sau în orice loc în care se desfășoară activități economice. Pot fi înregistrate legitimarea persoanelor, solicitarea explicațiilor, ridicarea documentelor sau bunurilor, verificarea transporturilor prin RO e-Transport și constatarea contravențiilor.
Înregistrarea trebuie pornită la momentul în care inspectorii ajung în locul unde urmează să se desfășoare controlul și se oprește după ce aceștia părăsesc locația.
Inspectorul are obligația să informeze persoanele prezente că acțiunea este înregistrată. Atunci când specificul intervenției nu permite informarea prealabilă, aceasta poate fi făcută pe parcursul controlului sau la final.
Persoana controlată nu poate cere oprirea sau întreruperea camerei. Orice tentativă de împiedicare a înregistrării trebuie consemnată în procesul-verbal.
Imaginile pot deveni mijloace de probă, inclusiv în dosare privind evaziunea sau frauda fiscală. Accesarea, descărcarea și transmiterea lor trebuie însă evidențiate și realizate potrivit procedurilor privind protecția datelor.
Bodycam-ul nu este doar un instrument împotriva contribuabilului. Înregistrarea poate documenta și comportamentul inspectorilor și poate clarifica eventualele dispute privind modul în care s-a desfășurat controlul.
ANAF poate verifica separat situația fiscală a administratorului sau asociatului
Verificarea situației fiscale personale nu este un control al firmei, ci o procedură aplicată persoanei fizice. Ea poate deveni însă relevantă pentru administratori, asociați și alte persoane care obțin venituri sau efectuează operațiuni financiare importante.
ANAF consideră că există o diferență semnificativă atunci când veniturile estimate de instituție depășesc veniturile declarate cu mai mult de 10%, iar diferența este de cel puțin 50.000 de lei.
Persoana identificată cu risc fiscal este notificată și primește 30 de zile pentru a-și reanaliza situația și pentru a depune sau corecta declarațiile fiscale.
Dacă riscul nu este înlăturat, ANAF poate începe verificarea situației fiscale personale sau o verificare documentară. În cadrul procedurii pot fi solicitate documente privind veniturile, bunurile, cheltuielile, conturile și sursele de finanțare.
Administratorii și asociații ar trebui, prin urmare, să păstreze separat documentele care justifică veniturile personale, împrumuturile acordate firmei, dividendele încasate și celelalte operațiuni desfășurate între persoană și societate.
Ce documente trebuie să păstreze firmele
Legea contabilității stabilește că registrele obligatorii sunt Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare. Documentele trebuie organizate astfel încât operațiunile contabile să poată fi identificate și verificate în orice moment.
În funcție de activitate, arhiva unei firme trebuie să permită găsirea rapidă a facturilor, chitanțelor, extraselor bancare, contractelor și actelor adiționale, comenzilor, avizelor, proceselor-verbale de recepție, documentelor de inventariere, registrelor de casă, documentelor privind mijloacele fixe, statelor de salarii, declarațiilor fiscale și calculelor care au stat la baza acestora.
Trebuie păstrate și datele electronice care permit refacerea evidenței contabile și justificarea informațiilor raportate către ANAF. Faptul că o informație a fost transmisă printr-un sistem fiscal electronic nu înlătură obligația firmei de a putea justifica operațiunea economică.
Registrele contabile și documentele justificative se păstrează timp de cinci ani, calculați de la 1 iulie a anului următor celui în care au fost întocmite. Termenul se aplică inclusiv statelor de salarii și datelor contabile păstrate pe suporturi tehnice.
Prin urmare, documentele întocmite în cursul anului 2026 trebuie, ca regulă generală, păstrate cel puțin până la 30 iunie 2032.
Dacă actele sunt pierdute, furate sau distruse, firma trebuie să le reconstituie în cel mult 30 de zile de la constatarea situației. În cazul unui eveniment de forță majoră, termenul este de 90 de zile de la încetarea acestuia.
Înainte de distrugerea unei arhive, trebuie verificat dacă documentele nu sunt vizate de un control, un litigiu, o investigație sau de un termen special de păstrare.
Ce trebuie să facă firma când începe controlul
Primul pas este identificarea exactă a procedurii. O solicitare de documente într-o verificare documentară nu are aceleași reguli ca un aviz de inspecție fiscală sau ca apariția unei echipe antifraudă.
Reprezentantul firmei trebuie să verifice identitatea inspectorilor, perioada și obligațiile fiscale controlate și să anunțe imediat contabilul sau consultantul fiscal.
Toate documentele predate trebuie inventariate, iar firma trebuie să păstreze copii. Dacă inspectorii ridică acte în original, contribuabilul trebuie să solicite dovada scrisă prevăzută de lege.
Explicațiile trebuie formulate clar și susținute de documente. Răspunsurile grăbite, contradictorii sau incomplete pot crea probleme suplimentare, chiar dacă operațiunea verificată a fost legală.
În 2026, cel mai important control ANAF poate începe înainte ca inspectorul să ajungă la sediul firmei. Declarațiile, evidențele contabile și informațiile primite de Fisc trebuie să spună aceeași poveste. În caz contrar, antreprenorul va trebui să demonstreze, cu acte și în termenul stabilit, care este situația reală.