EXCLUSIV ANAF nu mai colectează. Remus Borza: Veniturile s-au prăbușit, firmele nu mai fac bani

Remus Borza avertizează că România riscă să intre într-un cerc vicios fiscal: statul majorează taxe și impozite pentru a acoperi deficitul, firmele sunt sufocate de costuri, consumul scade, iar ANAF ajunge să colecteze mai puțin, nu mai mult. În opinia sa, aceasta nu este reformă, ci „contra-reformă”, iar efectele încep deja să se vadă în economie: falimente, prudență în consum, investiții amânate și venituri bugetare sub așteptări.

Analiza a fost făcută de Remus Borza în cadrul interviurilor DCNews, într-un dialog cu analistul Bogdan Chirieac. Discuția a vizat situația economică a României, presiunea tot mai mare pusă pe mediul privat, scăderea consumului și riscul ca majorarea taxelor să nu aducă venituri suplimentare la buget, ci să accentueze dificultățile firmelor.

Taxele mai mari pot reduce, nu crește, veniturile statului

Remus Borza spune că statul român greșește atunci când confundă reforma cu introducerea de taxe noi. În opinia sa, majorarea fiscalității pe populație și pe firme nu rezolvă problema de fond a bugetului, ci poate agrava situația, pentru că lovește exact în zona care produce bani pentru economie.

„Reformă nu înseamnă să pui doar taxe, impozite și biruri pe populație și pe firme. Aia nu e reformă, aia e contra-reformă și culegem roadele cu toții astăzi”, a spus Remus Borza.

El susține că efectele acestei abordări sunt deja vizibile în economie, în special în mediul privat, unde firmele se confruntă cu o scădere a vânzărilor, cu presiune pe costuri și cu o incertitudine care blochează investițiile.

Borza vorbește despre „falimente în lanț” și despre o scădere a colectării la ANAF, pe fondul încetinirii economiei. Practic, avertismentul său este că statul poate ajunge să taxeze mai mult o economie care produce mai puțin, ceea ce duce automat la o colectare mai slabă.

ANAF colectează mai puțin pentru că firmele nu mai fac bani

Potrivit lui Remus Borza, problema nu este doar la nivelul administrației fiscale, ci în întreaga economie. Dacă firmele vând mai puțin, dacă oamenii cumpără mai puțin și dacă investițiile sunt amânate, atunci baza de colectare se subțiază.

„S-au prăbușit veniturile colectate la ANAF. La luna mai avem un deficit de un miliard lei”, a afirmat Borza, legând situația de recesiune, scăderea consumului și dificultățile firmelor.

În explicația sa, mecanismul este simplu: atunci când firmele nu mai fac profit, nu mai plătesc aceleași impozite. Când vânzările scad, scade și TVA-ul colectat. Când consumul se reduce, bugetul pierde bani. Iar când statul răspunde prin taxe noi, firmele devin și mai prudente.

„Firmele nu mai fac bani. Păi, câtă vreme scade consumul, nu se mai uită”, a spus Remus Borza.

Declarația vine într-un moment în care mediul de afaceri reclamă deja lipsa de predictibilitate fiscală, modificările repetate de legislație și presiunea tot mai mare asupra companiilor. Pentru multe firme, problema nu mai este doar nivelul taxelor, ci faptul că regulile se schimbă des, iar planurile de investiții devin greu de construit.

Consumul scade, companiile amână investițiile

Remus Borza susține că firme mari din economie au început să resimtă scăderea consumului. El a menționat nume precum Dedeman, Bilka și Carrefour, dar și mari retaileri, despre care afirmă că ar fi înregistrat scăderi între 10% și 25% în primele patru luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

„Toată lumea acuma e mai precaută. Nu mai cumpără, nu mai investește, așteaptă să vadă ce se întâmplă”, a spus Borza.

Această prudență se transmite rapid în economie. Dacă populația reduce cumpărăturile, firmele au venituri mai mici. Dacă firmele au venituri mai mici, reduc investițiile, amână angajări, taie costuri sau, în cazuri mai grave, intră în insolvență. Iar toate aceste efecte se întorc la buget printr-o colectare mai slabă.

În acest context, Remus Borza avertizează că statul nu poate rezolva deficitul doar prin apăsarea suplimentară pe contribuabili. O economie care încetinește nu poate susține la nesfârșit un aparat public tot mai scump.

Deficitul nu se repară doar din buzunarul firmelor

Mesajul central al lui Borza este că România are nevoie de reforme reale în cheltuielile publice, nu doar de taxe noi. El consideră că problema bugetului nu este doar la venituri, ci mai ales la cheltuieli, în special în administrație și în marile sisteme publice.

În opinia sa, statul trebuie să se uite la propriile costuri înainte de a pune presiune suplimentară pe economie. Borza a criticat faptul că, în loc să reducă aparatul bugetar sau să eficientizeze cheltuielile publice, autoritățile ajung să împingă nota de plată către firme și populație.

El a dat exemplul cheltuielilor publice în creștere și a vorbit despre un aparat administrativ supradimensionat, care consumă resurse mari fără să livreze servicii publice pe măsură. În această logică, taxarea suplimentară nu face decât să prelungească problema, fără să o rezolve.

„Ce fel de reformă e aia câtă vreme anul ăsta avem cu 56 de miliarde de lei cheltuieli publice mai mari decât anul trecut?”, a spus Remus Borza.

Potrivit acestuia, dacă România nu reduce presiunea pusă pe buget de cheltuielile fixe și nu taie din risipă, orice majorare de taxe va fi doar o soluție temporară, cu efecte negative asupra economiei reale.

Riscul pentru firme: taxe mai mari, vânzări mai mici, costuri mai grele

Pentru companii, combinația descrisă de Borza este periculoasă: vânzările scad, consumatorii devin mai atenți cu banii, dobânzile rămân ridicate, iar statul cere mai mult prin taxe și impozite. Într-o astfel de situație, multe firme ajung să își reducă activitatea sau să renunțe la planurile de dezvoltare.

Efectul se vede mai ales în sectoarele dependente de consumul populației: retail, construcții, servicii, distribuție, producție pentru piața internă. Dacă populația cumpără mai puțin, firmele încasează mai puțin. Iar când încasările scad, și capacitatea de plată către stat se reduce.

De aici apare paradoxul fiscal: statul poate majora taxele, dar poate încasa mai puțin, pentru că economia care trebuie să plătească acele taxe nu mai are aceeași forță.

Borza avertizează că România riscă să repete greșelile din trecut dacă tratează deficitul doar ca pe o problemă de venituri, nu și ca pe o problemă de cheltuieli. În lipsa unei reforme reale, nota de plată va fi împinsă către firme și populație, cu riscul ca economia să încetinească și mai mult.

Mediul privat duce greul, dar statul cere tot mai mult

Remus Borza insistă asupra rolului sectorului privat în finanțarea statului. În opinia sa, firmele sunt cele care alimentează bugetul prin taxe pe muncă, TVA, impozite și contribuții, însă tocmai acest sector este pus sub presiune într-un moment de încetinire economică.

El atrage atenția că statul nu poate continua să majoreze povara fiscală asupra mediului privat fără să reducă propriile cheltuieli. Altfel, economia reală va suporta tot mai greu costul aparatului public.

În logica lui Borza, adevărata reformă ar trebui să înceapă cu administrația, cu marile sisteme publice și cu reducerea cheltuielilor neproductive. În caz contrar, majorarea taxelor riscă să ducă la o scădere suplimentară a consumului și la o colectare și mai slabă.

„Asta nu e reformă, e contra-reformă”, a spus Remus Borza, referindu-se la soluțiile bazate aproape exclusiv pe taxe, impozite și biruri.

Avertismentul său este unul direct: dacă firmele nu mai fac bani, nici statul nu va mai avea de unde colecta. Iar atunci deficitul nu se va reduce, ci va deveni și mai greu de controlat.