CCR: Nu Legea salarizării e problema, ci cum e aplicată. Ce înseamnă

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins excepția de neconstituționalitate privind modul de aplicare a unor prevederi din Legea salarizării unitare (Legea nr. 153/2017), stabilind că problema invocată nu ține de constituționalitatea legii, ci de interpretarea și aplicarea acesteia de către instanțele de judecată.

Decizia nr. 7 din 28 ianuarie 2025 vizează dispozițiile art. 22 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la alte prevederi din aceeași anexă, care reglementează salarizarea unor categorii de personal din sistemul judiciar.

Disputa: vechimea și diferențele salariale

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în contextul unor litigii privind salarizarea, în care s-a invocat faptul că anumite categorii de personal nu beneficiază de același tratament salarial ca magistrații, în special în ceea ce privește recunoașterea vechimii.

Autorii excepției au susținut că modul de aplicare a legii generează diferențe salariale nejustificate și discriminări între categorii profesionale, în condițiile în care atribuțiile pot fi similare.

Problema centrală a fost legată de utilizarea criteriului de „vechime în funcție” în locul „vechimii în muncă”, ceea ce poate influența semnificativ nivelul salariilor.

CCR: nu este o problemă de constituționalitate

Curtea Constituțională a respins excepția ca inadmisibilă, argumentând că aspectele invocate nu țin de neconstituționalitatea textului de lege, ci de modul în care acesta este interpretat și aplicat.

Judecătorii constituționali au subliniat că astfel de situații trebuie soluționate de instanțele de judecată, care au competența de a analiza dacă legea a fost aplicată corect în fiecare caz concret.

Semnal important pentru sistemul public

Decizia CCR transmite un mesaj clar: disputele privind salarizarea în sectorul public nu pot fi tranșate prin atacarea legii la Curtea Constituțională, ci trebuie rezolvate în instanță.

În același timp, Curtea a indicat că prevederile privind salarizarea magistraților nu se extind automat și asupra altor categorii de personal, chiar dacă există similitudini în activitate.

Acest aspect limitează posibilitatea extinderii unor beneficii salariale prin interpretări largi ale legii.

Ce urmează

Decizia nu modifică Legea salarizării, dar menține presiunea asupra instanțelor, care vor trebui să soluționeze în continuare numeroase litigii privind drepturile salariale din sectorul public.

În practică, angajații care consideră că sunt discriminați salarial vor trebui să își susțină cauza în instanță, fără a putea invoca direct neconstituționalitatea prevederilor legale.