77 de miliarde la sănătate și niciun ban pentru spitale noi! Ce ascunde bugetul FNUASS

covid_spital_mti-10_resize_88487300
Comisia Europeană alocă o sumă considerabilă pentru transportul bolnavilor de COVID-19
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) gestionează în 2025 un buget de peste 77 de miliarde de lei, cu accent puternic pe cheltuieli curente și subfinanțare în zona investițiilor.

Contribuțiile plătite de români susțin peste 85% din bugetul sănătății

Potrivit Legii bugetului de stat pe 2025, veniturile totale ale FNUASS sunt estimate la 77,22 miliarde de lei, din care peste 66,4 miliarde provin din contribuțiile plătite de asigurați și angajatori. Sistemul de sănătate publică din România continuă, astfel, să se sprijine covârșitor pe contribuțiile directe ale populației, în timp ce alte surse – precum fondurile externe nerambursabile sau subvențiile de la bugetul de stat – au un rol limitat, acoperind în principal echilibrările bugetare și plățile pentru concedii medicale.

Cheltuieli uriașe pentru servicii și tratamente, investiții simbolice

Din totalul cheltuielilor programate, peste 71 de miliarde de lei sunt direcționați către servicii medicale și medicamente, printre care:

  • 24,5 miliarde de lei pentru medicamente și materiale sanitare,

  • 16,3 miliarde pentru spitalizare,

  • 13,2 miliarde pentru ambulatorii și medicina de familie.

O sumă consistentă, de 16,9 miliarde de lei, este alocată transferurilor pentru spitale, în special pentru acoperirea creșterilor salariale din sistemul sanitar.

În contrast, investițiile sunt aproape inexistente: doar 1 milion de lei este alocat cheltuielilor de capital. Această sumă include achiziția de echipamente, mobilier și mijloace de transport, fără a menționa vreun proiect major de infrastructură sanitară.

Doar 237 milioane de lei din PNRR, majoritatea pentru TVA

Proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt limitate în cadrul FNUASS la 237 milioane de lei, din care peste 37 de milioane reprezintă TVA. Doar 199 milioane sunt fonduri europene propriu-zise, sumă care, în absența unei strategii coerente de reformă și modernizare, riscă să fie folosită punctual și nu pentru transformarea reală a sistemului.

Ajutoarele sociale și concediile medicale, sprijinite prin subvenții

Un alt capitol major de cheltuieli îl reprezintă ajutoarele sociale în caz de boală și pentru sprijinul familiilor cu copii, în valoare de 4,5 miliarde de lei. Totodată, statul alocă 637 milioane de lei din bugetul propriu pentru plata indemnizațiilor medicale – o obligație bugetară ce s-a accentuat în ultimii ani, pe fondul creșterii numărului de concedii medicale acordate.

Concluzie: sistemul funcționează, dar nu se dezvoltă

Bugetul FNUASS pe 2025 reflectă un sistem medical public orientat spre funcționare de bază și acoperirea serviciilor esențiale, dar complet dezechilibrat în raport cu nevoile de investiții și modernizare. Cu un buget record din punct de vedere nominal, sănătatea rămâne, totuși, tributară unei logici de întreținere, nu de transformare – iar acest lucru se vede în lipsa proiectelor mari și în neglijarea componentei de capital.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Cifra zilei Vezi toate articolele
x close