Legislația în vigoare prevede însă și unele excepții, mai precis situații în care angajatul, deși nu muncește, rămâne cu concediul de odihnă intact din punctul de vedere al duratei acestuia. În această categorie intră:

- perioadele de incapacitate temporară de muncă, 

- concediile de maternitate, 

- concediu de risc maternal, 

- concediile paternale, 

- concediile pentru îngrijirea copilului bolnav, 

- concediile de îngrijitor și zilele de absență pentru situații neprevăzute

- concediul de formare profesională plătit, de până la 10 zile lucrătoare, 

- zilele de sărbătoare legală sau alte zile libere plătite stabilite prin contractele colective de muncă.

Ce afectează însă concediul de odihnă sunt: 

- absențele, inclusiv cele motivate. De ce? Pentru că, dacă angajatul are un motiv întemeiat pentru a lipsi de la muncă, dar acest motiv nu se încadrează pe nici o prevedere legală sau contractuală care să califice absența lui, ziua respectivă se scade din concediul de odihnă. În privința absențelor nemotivate, nu este nevoie de explicații. 

- concediile fără plată,  

- situația șomajului tehnic afectează dreptul la concediul de odihnă anual, așa cum am văzut în ultimii ani, în contextul pandemiei de coronavirus, scrie publicația Avocatnet.

Citește și Concediul de acomodare. Schimbări importante. Câți bani primești și pe ce perioadă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News