România, cea mai mică durată a vieții profesionale din UE: 32,7 ani, conform Eurostat

La nivelul întregii Uniuni, un tânăr de 15 ani se poate aștepta să lucreze, în medie, timp de 37,2 ani de-a lungul vieții – cu aproape 5 ani mai mult decât în România.

Statistica reflectă atât participarea redusă pe piața muncii, cât și factorii demografici și economici care limitează implicarea în activități profesionale pe termen lung, mai ales în rândul femeilor.

Femeile din România, printre cele mai puțin active profesional din UE

Diferența de gen este una semnificativă: în România, bărbații au o durată medie estimată a vieții profesionale de 35,9 ani, iar femeile doar 29,2 ani. Doar în Italia se înregistrează o durată mai mică pentru femei (28,2 ani), în timp ce în țări precum Estonia sau Suedia, femeile au durate medii de muncă de peste 42 de ani.

Această discrepanță de aproape 7 ani între femei și bărbați în România reflectă o combinație de factori: acces redus la piața muncii, întreruperi cauzate de îngrijirea copiilor, lipsa flexibilității în programul de lucru și o participare generală mai redusă în economie, mai ales în zonele rurale.

Țările nordice, lideri în participarea pe piața muncii

În partea superioară a clasamentului se află statele din nordul și vestul Europei, unde participarea la viața profesională este constantă și extinsă. Olanda conduce cu o durată medie de 43,8 ani, urmată de Suedia (43 ani), Danemarca (42,5 ani), Estonia (41,4 ani), Irlanda (40,4 ani) și Germania (40 ani). Aceste țări beneficiază de sisteme flexibile de muncă, politici sociale echilibrate și o integrare timpurie și stabilă pe piața muncii.

În contrast, România, Italia (32,8 ani), Croația, Grecia și Bulgaria (toate cu 34,8 ani) rămân la coada Europei, cu durate profesionale scurte și, în general, sisteme de muncă mai rigide și mai puțin atractive pentru tineri sau femei.

Trend ascendent în UE, dar România rămâne în urmă

În ultimul deceniu, durata medie estimată a vieții profesionale în UE a crescut cu 2,4 ani, de la 34,8 ani în 2014 la 37,2 ani în 2024. Creșterea reflectă evoluțiile demografice, extinderea vârstei de pensionare și accesul mai larg la educație și formare profesională.

România, însă, rămâne semnificativ sub media europeană, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și la politicile de stimulare a participării active pe piața muncii.

Concluzie: decalaje structurale și sociale adânci

Durata vieții profesionale este un indicator-cheie pentru sănătatea economică a unei țări și pentru viitorul sistemelor de protecție socială. Datele Eurostat din 2024 arată clar că România trebuie să accelereze reformele în domeniul muncii, să încurajeze participarea femeilor și să elimine barierele care scurtează drastic viața profesională a tinerilor români.