În luna iulie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Finlanda (0,5%), Letonia (0,8%) şi Danemarca (1%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,8%), Belgia (5,4%) şi Ungaria (4,1%).

Comparativ cu datele din luna iunie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 14 state membre, inclusiv în România de la 5,3%, până la 5,8%,

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor de la 2,5% în luna iunie, până la 2,6% în luna iulie. Totuşi, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas stabilă la 2,8%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a rămas şi el stabil la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna iulie 2024, la 5,42%, de la 4,94% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,71%, cele nealimentare cu 6,92%, iar serviciile cu 8,52%.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2024 comparativ cu luna iunie 2024 a fost 100,60%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2024 comparativ cu luna iulie 2023 a fost 5,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2023 - iulie 2024) faţă de precedentele 12 luni (august 2022 - iulie 2023) a fost 6,8%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate pe 9 iunie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Conform prezentării, tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. De asemenea, se menţionează faptul că traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecţii ale tarifelor la gaze naturale şi preţuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanţi în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.