Restanțele legislative ale parlamentarilor. Propuneri importante care nu au ajuns

Matei Ion / 17 aug 2019 / 18:27
Parlamentatrii nu au reușit să transforme în legi mai mlte propuneri
Parlamentatrii nu au reușit să transforme în legi mai mlte propuneri

Legea lobby-ului, votul electronic sau alegerea primarilor în două tururi sunt doar câteva exemple de proiecte legislative care nu au devenit acte normative. Chiar dacă au fost în prim planul scenei politice, inițiativele au fost uitate în sertarele Parlamentului sau au fost respinse de aleși.

Votul electronic

Intenții pentru introducerea votului electronic au existat de mai mulți ani, însă diverse proiecte în acest sens, cele mai multe venind din partea Opoziției, au fost respinse de către Parlament.

Cu toate acestea, pentru a facilita votul diasporei, Legislativul a luat măsura votului prin corespondență și prelungirea intervalului pentru votul românilor din străinătate timp de trei zile, la alegerile prezidențiale din luna noiembrie.

Liderul PMP Eugen Tomac a anunțat, în luna septembrie a anului trecut, dorința lansării unei inițiative publice privind organizarea unui referendum pe tema introducerii votului electronic la toate tipurile de alegeri.

Anunțul făcut de Tomac pe 25 septembrie 2018 și a venit la cinci zile după ce liberalii spuneau că vor depune la Parlament un proiect de lege pentru extinderea votului prin corespondență și introducerea votului electronic. În cazul în care inițiativa PNL ar fi fost respinsă, ceea ce s-a întâmplat în luna martie a acestui an, PMP a strâns semnături în vederea convocării unui referendum pe acest subiect, dar inițiativa nu s-a materializat.

Tot în martie, USR a depus un proiect de lege pentru introducerea votului electronic la distanță pentru cetățenii români care au domiciliul sau reședința în țară sau străinătate, procedura de vot urmând să fie folosită pentru europarlamentare, locale, prezidențiale precum și referendumurile naționale sau locale. Inițiativa USR este încă în procedură parlamentară.

Cât este amenda pentru lipsa noii case de marcat. ANAF și ITM turează motoarele

La începutul lunii iunie, senatorul PSD Șerban Nicolae a depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect legislativ care prevede înfiinţarea de secţii noi de votare şi instituirea de liste electorale permanente în diaspora, pentru evitatea aglomerării la secţiile de vot. În schimb, social-democratul susține, în expunerea de motive a inițiativei, că votul prin corespondență și votul electronic ridică numeroase probleme legate costuri mari, organizatorice și vulnerabilitate în fața tentativelor de fraudă.

Proiectul lui Șerban Nicolae a primit avizul Consiliului legislativ, însă nu a intrat, până în prezent, pe traseul parlamentar.

 

Votul la prezidențiale în diaspora, extins la trei zile

Deși nu a fost introdus până la acest moment votul electronic, la începutul lunii iulie, Parlamentul a adoptat proiectul de lege prin care votul în diaspora la alegerile prezidenţiale a fost extins la trei zile. Astfel, la alegerile prezidențiale din toamnă, românii din străinătate vor vota, la primul tur, în zilele de 8, 9 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur pe 22, 23 şi 24 noiembrie.

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că, până vineri, un număr de 8.890 de români de peste hotare s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, la numai 20 de zile de când a fost lansat site-ul www.votstrainatate.ro. Preşedintele AEP Constantin Buică a amintit, în comunicatul de presă al instituției, că românii care au domiciliul sau reşedinta în străinătate că mai au la dispoziţie 26 de zile pentru a se înregistra pe portalul mai sus menţionat.

 

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi trenează de doi ani

PNL a solicitat, în urmă cu trei ani, Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș să emită o ordonanță de urgență pentru revenire la alegerea primarului în două tururi, însă fostul premier nu a dat curs cererii. Prin urmare, din martie 2017, liberalii au depus, la Senat, un proiect de lege în acest sens, susţinând că „scrutinul într-un singur tur cu votul majorităţii celor prezenţi la urne este «o soluţie total greşită» şi nu oferă legitimitate «gospodarului comunităţii»”.

La al doilea tur de scrutin, care ar avea loc la două săptămâni de la primul, trebuiau să participe numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, potrivit inițiativei legislative a PNL.

Reducerea vârstei de pensionare. Nouă prevedere, adoptată de Senat

Totuși, în octombrie 2017 proiectul de lege al PNL a fost respins de comisiile de specialitate ale Senatului. Senatorii PSD și UDMR au votat împotriva proiectului, în timp ce ALDE a susținut inițiativa liberalilor.

În aprilie 2018, Traian Băsescu, la acea vreme lider al PMP, a anunțat demararea unei campanii de strângere de semnături pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi, el afirmând că „alegerile într-un singur tur nu dau aproape nicio şansă partidelor mici, ceea ce reprezintă un deficit de democraţie”.

Și USR, în colaborare cu mai multe ONG-uri, a avut o inițiativă legislativă cetățenească care își propunea alegerea primarilor în două tururi de scrutin, însă pe 21 mai a.c., Curtea Constituţională a respins demersul, motivând că nu a fost întrunit numărul de semnături din fiecare judeţ.

Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă spunea, în luna iunie, că revenirea la alegera primarilor în două tururi este imposibilă deoarece nu se poate schimba legislația cu un an înaintea alegerilor locale.

Partenerul de coaliție al PSD, respectiv liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu spunea, în martie, că alegerea primarilor în două tururi de scrutin este un sistem mai democratic şi că este necesară o discuţie mai amplă pentru modificarea legislaţiei în acest sens, la care să participe toate partidele parlamentare.

Anul viitor vor avea loc alegeri locale şi parlamentare.

 

Lobby-ul, o activitate nereglementată încă de parlamentari

După controversatul proiect PSD privind legea lobby-ului, retrimis la comisii în 2013, cinci ani mai târziu, în luna septembrie, 29 de senatori și deputați ALDE au depus un proiect de lege privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor.

Inițiativa legislativă a lui Călin Popescu Tăriceanu și ALDE a fost adoptată, tacit, de Senat, luna martie a acestui an, însă nu a primit până acum votul Camerei Deputaților, for decizional pe proiect, cu toate că proiectul a fost înregistrat în procedură de urgență.

Vouchere, comisie de alăptare și multe grădinițe. Toate, pentru stimularea natalității

Proiectul de lege al ALDE urmărește transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor, pornind de la asumarea concepției potrivit căreia, „în societățile democratice, existența grupurilor de interese este firească și, în anumite condiții, legitimă. Grupurile de interese formează un mecanism de reprezentare a intereselor cetățenilor și, prin activitatea lor, constituie o modalitate de a verifica măsura în care politicile publice satisfac nevoile sociale ale cetățenilor”, potrivit expunerii de motive a propunerii.

Conform inițiativei de lege, reprezentanţii publici (demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual) nu pot desfăşura activitatea de lobbyist. Totodată, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societăţile comerciale „se aplică întocmai şi în relaţia cu societăţile de lobby şi cu societăţile care angajează lobby-işti interni”.

 

Amenzi de până la 100.000 lei pentru încheierea unor contracte cu statul, în activitatea de lobby

„Este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmăreşte încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială”, arată proiectul legislativ al ALDE.

Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activităţi de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobişti interni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvărâşirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea şi sancţionarea contravenţiei în acest caz se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Iniţiativa legislativă mai prevede că lobbyist-ul trebuie să-şi prezinte misiunea la primul contact cu un reprezentant public, precum şi identitatea şi preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociaţiei de interese.

De asemenea, iniţiativa prevede înfiinţarea Registrului de lobby şi de reprezentare a intereselor, administrat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum şi lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registru.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9212
Diferența -0.0016
Zi precendentă 4.9228
USD
Azi 4.1382
Diferența -0.0096
Zi precendentă 4.1478
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 11-04-2021
EUR flag1 EUR = 4.9212 RON
USD flag1 USD = 4.1382 RON
GBP flag1 GBP = 5.6712 RON
CHF flag1 CHF = 4.4671 RON
AUD flag1 AUD = 3.1519 RON
DKK flag1 DKK = 0.6617 RON
CAD flag1 CAD = 3.2864 RON
HUF flag1 HUF = 0.0137 RON
JPY flag1 JPY = 0.0377 RON
NOK flag1 NOK = 0.4859 RON
SEK flag1 SEK = 0.4835 RON
XAU flag1 XAU = 232.3306 RON
Monede Crypto
1 BTC = 244795.35RON
1 ETH = 8739.63RON
1 LTC = 1013.69RON
1 XRP = 5.34RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.67% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.62%
6 luni: 1.69%
12 luni: 1.75%
EURIBOR:
3 luni: -0.5450 %
6 luni: -0.5180 %
12 luni: -0.4930 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10322.04 -0.18%
BET-BK 1946.63 -0.32%
BET-FI 44535.08 -0.35%
BET-NG 757.29 0.15%
BET-TR 17378.47 -0.18%
BET-XT 916.17 -0.17%
BET-XT-TR 1549.86 -0.16%
BETPlus 1541.08 -0.18%
RTL 21552.15 -0.57%
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia
Turcia

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy